Ilie Bolojan, despre scrisoarea PPE și Renew Europe către Ursula von der Leyen privind banii din PNRR ai României: „Adresa nu este să ni se taie banii, ci să se verifice”

Premierul Ilie Bolojan a comentat, marți seară, în cadrul unui interviu acordat Digi24, scrisoarea transmisă de Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cele două grupuri politice cer verificarea condițiilor privind acordarea a 770 de milioane de euro din PNRR pentru România.

Ilie Bolojan susține că solicitarea PPE și Renew Europe nu ar trebui interpretată ca o cerere directă pentru blocarea banilor, ci ca o solicitare de verificare a modului în care România îndeplinește jalonul privind legislația în domeniul integrității.

„Cele două grupuri politice au cerut Comisiei să verifice ca îndeplinirea unui jalon care înseamnă primirea unor bani europeni să nu fie folosită ca o măsură pentru a afecta.”, a transmis premierul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În centrul controversei se află amendamentul susținut de PSD și AUR la legea privind integritatea, despre care opoziția și reprezentanții europeni susțin că ar putea duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ca urmare a aplicării unor prevederi și pentru situații anterioare intrării lor în vigoare.

Alte articole

Ilie Bolojan anunță că bursele sociale ale elevilor nu vor fi tăiate: „Vom regla lucrurile, foarte probabil vom rămâne pe actualul sistem”

Premierul Ilie Bolojan neagă că țara noastră se confruntă cu o criză a citostaticelor: „Este vorba despre anumite sincope de aprovizionare în cazul medicamentelor care au nevoie de autorizații speciale”

Citește și : PPE și Renew cer Comisiei Europene să rețină 770 de milioane de euro din fondurile pentru România după cazul Dominic Fritz DOCUMENT

Ilie Bolojan a criticat prevederea, chiar dacă aceasta a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională a României.

„Amendamentul PSD-AUR care îl vizează ae primarul Fritz este un amendament care așa cum este el, chiar dacă a fost declarat constituțional de către curte, și trebuie respectat, efectele lui nu trebuie să fie dezbătute.”, afirmă premierul.

Șeful executivului a explicat că, în opinia sa, Parlamentul trebuie să adopte legea pentru ca România să poată bifa jalonul PNRR, urmând ca ulterior să fie modificată prevederea pe care o consideră problematică.

„Așa cum am procedat și data trecut, când am votat legea ca România să își încaseze banii dar am susținut USR din principiu, să se facă verificarea la CCR și s-a dovedit că un amendament este neconstituțional, și acum consider că a vota acest proiect chiar cu această prevedere anormală care retroactivează întrerupând un mandat, dacă așa va fi, deși prevederile anterioare spuneau că acea sancțiune se aplică de la finalizarea mandatului, cred că trebuie votat proiectul de lege ca România să bifeze jalonul.”, mai punctează Bolojan.

Acesta a subliniat că prioritatea sa este ca România să nu piardă fondurile europene, chiar dacă acest lucru presupune compromisuri politice în Parlament.

„Pentru mine a fost foarte important să facem tot ce trebuie să ne încasăm banii, inclusiv prin compromisurile din Parlament. Am reușit ca România să bifeze, în afară de Legea salarizării și Legea ANI, toate celelalte.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să luptăm ca această anomalie să nu mai figureze în proiectul de lege printr-o modificare pe care o vom susține în așa fel încât astfel de prevederi care țintesc persoane, nu urmăresc reguli generale, să nu mai existe.”, a mai specificat Ilie Bolojan.

Declarațiile premierului vin după ce PPE și Renew Europe i-au cerut Ursulei von der Leyen să nu acorde României suma de 770 de milioane de euro din PNRR dacă legislația adoptată la București nu respectă principiile statului de drept.

Președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au susținut că amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz ar putea încălca legislația europeană prin caracterul său retroactiv. Cele două grupuri au cerut Comisiei Europene să intervină înainte ca România să solicite plata aferentă ultimei tranșe din PNRR.

Ilie Bolojan spune că știa despre demersul PPE și consideră că o verificare rapidă din partea Comisiei Europene ar putea permite României să corecteze eventualele probleme înainte de pierderea banilor.

„Am știut de această intenție luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica legislația care se adoptă în România pentru ca România să nu piardă bani. Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă mai putem face niște corecții, dar dacă nu se întâmplă acest lucru riscăm ca prin modificările pe care le facem să afectăm relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încrede în Europa, ceea ce înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.”, spune premierul.

Șeful executivului a precizat că, în opinia sa, Comisia Europeană verifică dacă legislația adoptată de România respectă regulile europene, iar asta nu înseamnă blocarea automată a fondurilor.

„Eu cred că Comisia Europeană urmărește ce se întâmplă în România, iar adresa nu este să ni se taie banii, ci să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi, care înseamnă finanțarea banilor europeni pentru România, nu este folosit pentru a încălca legislația europeană.”, mai arată Bolojan.

Comisia Europeană a confirmat marți că a primit scrisoarea transmisă de PPE și Renew Europe și că va răspunde solicitării. Reprezentanții Comisiei au precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, care urmează să fie depusă de autoritățile române în luna septembrie.

Citește și : Premierul Ilie Bolojan, prima reacție după ce Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul afaceristului Fănel Bogos: „Încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba”

Termenul pentru îndeplinirea jaloanelor aferente PNRR este 31 august 2026, iar Legea salarizării și Legea integrității se numără printre ultimele reforme care trebuie finalizate de România.