Astazi, Biserica ii pomeneste pe:
Sfantul Moise a fost slujitorul unui politician, dar din cauza nedreptatilor sale, a fost alungat. Sfantul Moise s-a alaturat unei cete de talhari si cu timpul a ajuns conducatorul acesteia.
Dupa o vreme, cuprins de o mustrare de constiinta pentru relele savarsite, paraseste ceata de talhari si se retrage intr-o manastire. Aici isi va plange pacatele savarsite, dar va lupta multa vreme cu demonii desfranarii care aduceau asupra lui ganduri necurate si pofte ispititoare. Atat de aprinsa a fost lupta sa cu acesti demoni, incat le-a spus fratilor sai: „Atata suparare am suferit de la razboiul poftei trupesti, incat putin de n-am cazut din fagaduinta monahiceasca”.
Dupa sase ani de cumplit razboi cu demonii, s-a vindecat in chip minunat de toate inchipuirile, cugetele si gandurile de curvie pe care i le semana in suflet diavolul.
Sfantul Moise Etiopianul a fost sfintit preot la batranete. El si-a prevazut si ceasul si felul mortii. Intr-o zi el le-a zis ucenicilor lui sa fuga ca sa-si scape vietile, deoarece manastirea avea sa fie atacata de necredinciosi.
Cand ucenicii i-au cerut sa vina cu ei, ca sa scape impreuna, Avva Moise le-a zis ca el a fost talhar mai demult, si se cuvine ca acum sa-si ia plata pentru relele lui, dupa cuvantul: „Toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri” (Matei 25: 52). Asadar, Avva Moise a ramas in manastire impreuna cu sase frati care nu au voit sa il lase singur, si au venit talharii si i-au ucis pe toti sapte. Asa a trecut la cele vesnice Moise Etiopianul, la varsta de 75 de ani.
Cand Sfantul Ioan Casian si Sfantul Gherman ajung in pustia Sketica pentru sfaturi duhovnicesti, il intalnesc pe avva Moise Etiopianul si il intreaba: „Care este scopul vostru si ce tinta ultima ati avut inainte de a veni aici?”
Acestia au raspuns: „Pentru Imparatia cerurilor”. Iar Ava Moise a zis: „Bine ati raspuns in ce priveste tinta ultima, dar care e scopul de la care, nicicum abatandu-ne, putem sa ajungem la Imparatia cerurilor? In privinta aceasta n-ati raspuns“. Iar dupa ce au marturisit ca nu stiu, le-a raspuns Batranul: „Tinta ultima a fagaduintei noastre este, cum ati zis, Imparatia lui Dumnezeu, iar scopul fara de care este cu neputinta a ajunge la sfarsitul acela este curatia inimii. Deci spre acest scop trebuie sa fie indreptata mintea noastra totdeauna, iar cand s-ar intampla sa se abata inima noastra putin din calea cea dreapta, indata sa o intoarcem, indreptand-o spre scopul urmarit, ca dupa o rigla a zidarului”.
finte al lui Dumnezeu, părinte Moise, sosind ziua pomenirii tale cea de peste an, te rugăm să nu treci cu vederea ale noastre netrebnice și sărace rugăciuni de cerere pe care le aducem ție noi, robii tăi. Ci ca un părinte milostiv și iubitor de fii, ascultă-ne pe noi în ceasul acesta, când suntem greu încercați cu tot felul de ispite, pe care, din pricina păcatelor noastre celor grele pe care le-am săvârșit și care ne-au slăbit sufletele, nu le putem răbda și nici ochii spre cer nu putem să-i ridicăm, covârșindu-ne sarcina cea grea a păcatelor pe care nu le-am părăsit, mâniind cu aceasta pe Dumnezeu care a așteptat întoarcerea noastră, însă noi am ajuns nesimțitori și nevrednici de milă. Pentru aceasta alergăm la bunătatea ta, părinte, deoarece știm că Domnul nu trece cu vederea ale tale rugăciuni și cereri. Mijlocește deci și pentru noi, părinte, să ne mântuim de chinurile cele grozave pregătite pentru cei păcătoși.
Așa, părinte Moise, să nu ne lași pe noi în moartea păcatelor, ci scapă-ne pe noi din Egiptul patimilor cele stricătoare de suflet, precum Moise văzătorul de Dumnezeu pe poporul cel ales din robia lui Faraon și i-a adus în țara făgăduinței, așa și tu, părinte, du-ne în Raiul cel făgăduit de Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia fie slava în veci. Amin!