Claudiu Târziu face bilanţul PNRR: „Mai mare daraua decât ocaua” / Ilie Bolojan: Peste 2.000 de investiții din PNRR au fost recepționate în august 

Cinci ani de „redresare” se încheie cu o factură pe care o vom plăti mult timp de acum înainte, remarcă europarlamentarul Claudiu Târziu într-o analiză a PNRR.
„Nu se stinge cu surle și trîmbițe, cum a fost lansat, ci cu scandal. Cu un ultim pachet de legi votat în regim de urgență, cu un jalon pe cărbune blocat în negocieri pînă în ultima clipă, cu spitale netermiate și cu o factură pe care o vor plăti și copiii noștri. E momentul unui bilanț adevărat. Nu al celui pe care ni-l dă Guvernul.

De la 29,2 la 20,1 miliarde
România a plecat, în 2021, cu o alocare de 29,2 miliarde de euro. Cinci ani mai tîrziu, după renegocierile din 2023 și din iulie 2026, planul valorează 20,1 miliarde. Aproape 9 miliarde s-au dus pe apa Sîmbetei.

Nu toată diferența este „pierdere” în sensul strict. O parte e împrumut la care s-a renunțat – proiecte scoase din calcul, pentru că nu mai puteau fi terminate la termen. Dar o altă parte sînt penalizări clare, pe jaloane neîndeplinite. Ultima, de 770 de milioane de euro, a picat cu doar cîteva zile înainte de închidere: legea salarizării unitare, amînată din 2022 din calcul electoral, n-a mai fost adoptată la timp.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nicușor Dan anunță că România va pierde 770 de milioane de euro din PNRR după ce nu s-a ajuns la un consens privind Legea salarizării: „Această reformă esențială nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022”

Alte articole

Ilie Bolojan, înaintea consultărilor de la Cotroceni: „PNL are o decizie luată anterior, de a-l propune pe Siegfried Mureşan”

Ilie Bolojan nu se implică în cazul Pahonţu: „Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competenţă asupra acestui serviciu, care este Administraţia Prezidenţială, nu Guvernul”

La finalul programului, România a reușit să absoarbă efectiv circa 13 miliarde de euro. Nu 80, cît promitea fostul președintee Klaus Iohannis. Nu 29, pentru cît a semnat guvernul. Treisprezece.

Cărbunele care ne-a costat de două ori
Cel mai grav episod al ultimelor luni n-a fost un accident. A fost o alegere impusă din exterior, cu consecințe pe care le suportăm chiar acum și care se vor agrava în iarna care vine. (Citiți și textul de AICI!)

Jalonul 119a din PNRR obligă România să scoată din funcțiune încă 710 MW de capacitate pe cărbune, pînă la 31 august. Numai că anul acesta Dunărea a coborît la cote istorice, hidrocentralele au fost afectate, iar centrala de la Cernavodă și-a oprit ambele reactoare. Exact în acest moment, Bruxelles-ul a cerut închiderea grupurilor rămase pe cărbune de la Turceni și Craiova.

Guvernul a încercat să le mențină în funcțiune. Comisia a răspuns cu amenințarea unei corecții de pînă la 1,8 miliarde de euro și cu riscul blocării a încă 8,8 miliarde din ultimele cereri de plată. Penalizarea directă pentru jalonul propriu-zis: 770 de milioane de euro.

Așadar, dacă închidem centralele, riscăm iarna fără curent suficient. Dacă nu le închidem, plătim miliarde din PNRR. Aceasta este alegerea pe care „redresarea și reziliența” ne-au lăsat-o.

Nu e o coincidență. Este exact ce spuneam în 2021, cînd s-a decis concedierea a 1.500 de mineri de la Complexul Energetic Oltenia, din care poi doar 350 și-au mai găsit de lucru. Închiderea termocentralelor pe cărbune, fără o alternativă gata de funcționare, pune în pericol siguranța sistemului energetic național. A trebuit să vină o secetă istorică pe Dunăre ca toată lumea să vadă, cu ochii ei, ce înseamnă asta.

Banii care s-au pierdut fără urmă
În mai 2026, Curtea Europeană de Conturi a publicat un raport dur despre întregul mecanism de redresare european, nu doar despre România. Concluzia lui este că informațiile publice despre cine primește banii, cât costă efectiv proiectele și ce rezultate au produs sînt insuficiente.

Comisia Europeană însăși nu colectează sistematic date despre sumele plătite pe fiecare măsură, nici atunci când statele membre le au.

Cu alte cuvinte, un mecanism de sute de miliarde de euro, construit pe principiul „banii merg spre jaloane, nu spre costuri reale”, e atît de opac încît nici auditorii europeni nu pot spune cu precizie unde s-au dus toți banii.

La noi, cazul microbuzelor electrice, achiziționate din fonduri PNRR la prețuri exorbitante, rămîne exact acolo unde a fost anul trecut: fără anchetă finalizată, fără răspunderi stabilite. Un an de tăcere instituțională, pentru o achiziție care a sărit în ochi din prima zi, mai spune Claudiu Târziu.

„În 2022 spuneam că PNRR e noua lesă prin care Uniunea Europeană controlează guvernul de la București, că Mecanismul de Cooperare și Verificare nu a dispărut cu adevărat, ci s-a mutat în jaloanele PNRR.

Șeful PPE își înmoaie poziția, după ce a cerut Comisiei Europene să ne taie bani din PNRR dacă trece amendamentul ”Fritz”. ”România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro”

Trei ani mai tîrziu, un singur amendament votat de Parlamentul României la legea decarbonizării a fost suficient pentru ca un purtător de cuvînt de la Bruxelles să amenințe cu blocarea a 8,8 miliarde de euro. Nu e o teorie. E mecanismul, funcționînd exact așa cum a fost proiectat.

PNRR nu a fost planul de redresare pe care ni l-au vîndut în plină pandemie. A fost un fel de a ne supune și mai mult față de Comisia Europeană, de a modela economia românească în dezavantajul țării și de a adopta ”reforme” legislative care au dus la conflicte sociale majore și au divizat și mai mult societatea.

E adevărat că s-au făcut și lucruri bune – ceva infrastructură critică, dar aceasta a fost foarte scump plătită. Pentru cîteva miliarde de euro, din care am făcut niște kilometri de autostradă și cîteva spitale, am dat totul peste cap, iar consecințele le vom trage multă vreme de acum înainte.

Practic s-au realizat: mai puțin de 60% din autostrăzile promise, sub o treime din spitalele promise inițial, iar restul proiectelor rămase se termină pe alte surse (SAFE, coeziune, buget de stat), adică tot pe datorie publică, doar mutată din contul PNRR în alt cont.

Una peste alta, PNRR nu a redresat economia, nu a acoperit pierderile din timpul pandemiei de Covid 19, așa cum ni se promisese, ci a cîrpit pe ici, pe colo și, mai ales, s-a dovedit un alt instrument de control asupra statului român.

În absența unei guvernări cu viziune, capacitate de execuție și voință politică, am putea spune, ca românul obidit în toată istoria lui, că e bine s-a făcutt și atît. Dar e o consolare, nu o mare izbîndă. Daraua e mai mare decît ocaua.”, conchide Claudiu Târziu.

Ilie Bolojan: Peste 2.000 de investiții din PNRR au fost recepționate în august 

Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că peste 2.000 de investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost recepționate în această lună, în contextul în care autoritățile mai au câteva zile pentru finalizarea recepțiilor și a documentelor necesare. El avertizează că proiectele care nu vor fi gata până la sfârșitul lunii august vor trebui continuate din fondurile autorităților locale.

Ilie Bolojan a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a avut o teleconferință cu prefecții și serviciile avizatoare din județe pentru a discuta despre finalizarea investițiilor finanțate prin PNRR.

„Din cele peste 15.000 de proiecte contractate în toată țara, la începutul acestei luni mai aveam de recepționat peste 4.500 de investiții. Peste 2.000 au mai fost recepționate în această lună”, a transmis premierul interimar.

Potrivit acestuia, investițiile finalizate până la sfârșitul lunii august vor beneficia de finanțare nerambursabilă prin PNRR.

Citește și: Deputații au adoptat proiectul privind închiderea operațională și financiară a PNRR. Peste jumătate din aleșii AUR au votat „contra”

„Asta înseamnă că autoritățile locale și constructorii s-au organizat bine și nu vor pierde fonduri”, a precizat Bolojan.

Cererile de plată, depuse în septembrie

Premierul interimar spune că mai sunt câteva zile pentru încheierea recepțiilor și completarea documentelor finale, iar serviciile guvernamentale vor sprijini autoritățile locale în acest proces.

„Cererile de plată vor putea fi depuse în luna septembrie și vor fi achitate în câteva zile”, a afirmat Bolojan.

Proiectele nefinalizate după august, pe banii autorităților locale
Ilie Bolojan avertizează că lucrările care nu vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august vor trebui continuate din bugetele autorităților locale, potrivit legii de închidere a programului PNRR, aprobată de Parlament.

„Lucrările care nu vor fi gata până la sfârșitul lunii august vor fi continuate pe banii autorităților locale”, a transmis premierul interimar.

Până la sfârșitul lunii octombrie, Guvernul va inventaria proiectele nefinalizate și sumele necesare pentru finalizarea acestora.

În cazul proiectelor care vor fi încheiate până la sfârșitul anului, autoritățile locale vor suporta costurile lucrărilor realizate după sfârșitul lunii august. Bolojan explică faptul că această situație va apărea în cazul proiectelor care au înregistrat întârzieri sau probleme cu constructorii.

Dacă lucrările nu vor fi finalizate nici până la sfârșitul anului, autoritățile vor trebui să ramburseze și banii primiți pentru lucrările realizate până la sfârșitul lunii august.

„Sper să fie cât mai puține autorități în această situație”, a spus premierul interimar. Citește și: Ionuț Dumitru: „Lipsa unui angajament politic a dus la eșecul legii salarizării și la pierderea banilor din PNRR”

Autostrăzi, spitale și școli, printre investițiile finanțate
Bolojan a subliniat că finalizarea la timp a lucrărilor și respectarea standardelor de calitate țin de responsabilitatea autorităților.

„Finalizarea la timp a lucrărilor, în condiții de calitate, precum și buna organizare, sunt aspecte ce țin de responsabilitatea bugetară și de respectul pentru cetățeni”, a transmis acesta.

Printre investițiile finanțate din fonduri naționale și europene se numără autostrăzi și căi ferate, construcții de spitale, modernizarea școlilor, proiecte în domeniul energiei, anveloparea blocurilor și numeroase investiții locale.

„Mulțumesc tuturor celor care au fost implicați în realizarea acestora”, a încheiat Ilie Bolojan.