Deficitul bugetar s-a redus la numai 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, pe fondul creșterii încasărilor din TVA

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când se ridica la 76,44 miliarde de lei.

Este vorba despre o reducere nominală de 37%, potrivit unui comunicat transmis luni de Ministerul Finanțelor.

Raportat la PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor arată că ajustarea are o structură echilibrată: veniturile bugetare au urcat cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reducerea deficitului nu s-a produs pe seama investițiilor, care au avansat cu aproape 24%, ajungând la 76,51 miliarde de lei.

Alte articole

Alexandru Nazare, reacție după avertismentul Moody’s. Este vizată legea salarizării: „Ajunge direct în evaluarea riscului de țară”

Ilie Bolojan ar putea accepta ca Alexandru Nazare să preia funcția de premier, însă doar în cadrul unui guvern tehnocrat (surse)

Citește și : Alexandru Nazare, reacție după avertismentul Moody’s. Este vizată legea salarizării: „Ajunge direct în evaluarea riscului de țară”

„Datele la șapte luni aratã cã menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice.

Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscalã se îmbinã cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fãrã întrerupere rambursãrile de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesarã, și am direcționat resursele cu prioritate cãtre marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%.

Pe mãsurã ce consolidãm aceastã bazã mai sãnãtoasã a finanțelor publice, urmãtorul pas este sã transformãm stabilizarea în creștere economicã sãnãtoasã și sustenabilã”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, într-un comunicat.

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, ponderea lor în PIB urcând de la 9,69% la 10,42%.

Cea mai importantă contribuție a venit din TVA, ale cărei încasări nete au atins 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%, pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025 și al majorării cu 21,7% a încasărilor brute, deși restituirile către mediul privat au continuat, de asemenea, să crească, la 20,48 miliarde de lei.

Contribuțiile de asigurări sociale au adus cea mai mare sumă la buget, 129,14 miliarde de lei (+6,7%), susținute de extinderea bazei de impozitare.

Impozitul pe salarii și venit a urcat cu 8,6%, la 38,34 miliarde de lei, influențat parțial de dividendele distribuite masiv în decembrie 2025, înainte de modificările fiscale, iar impozitul pe profit a crescut cu 8,3%, la 28,35 miliarde de lei. La acestea s-au adăugat fonduri europene rambursate în valoare de 37,28 miliarde de lei, în avans cu 30,3%.

Singura categorie mare de cheltuieli aflată în scădere netă este cea a cheltuielilor de personal, care au ajuns la 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât în 2025, adică o reducere de 4,06 miliarde de lei. Ca pondere, acestea au coborât de la 22,3% la 20,8% din totalul cheltuielilor publice.

Cheltuielile cu asistența socială, cea mai mare categorie din buget, au scăzut ușor, cu 0,6%, la 146,59 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, la 59,6 miliarde de lei, în special pe seama sistemului de sănătate.

În schimb, costul datoriei publice a continuat să crească, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult față de anul trecut, reprezentând acum 2% din PIB, un ritm de creștere mai rapid decât cel al veniturilor fiscale.

Cheltuielile de capital au crescut cu 14,83 miliarde de lei față de anul trecut, iar 71% din acest volum provine din proiecte cu finanțare europeană și PNRR, ale căror plăți au avansat cu 60%, depășind 20 de miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor a atras atenția că, începând cu luna august, se anualizează efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025, ceea ce schimbă baza de comparație.

„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscalã. România își consolideazã credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia româneascã. O țarã care transmite încredere și coerențã fiscalã este o țarã mai puternicã.

Trebuie însã sã citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor urmãtoare. Din august va fi vizibilã anualizarea efectelor mãsurilor adoptate în iulie 2025, astfel cã baza de comparație se va modifica și diferențele fațã de anul trecut se vor reduce firesc. Important este sã pãstrãm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesarã pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an.

Citește și : Prețul la motorină scade din nou în România. Acciza va fi redusă cu 25% în prima jumătate a lunii septembrie

Urmãtoarea etapã vizeazã consolidarea structuralã și durabilã a ajustãrii fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politicã salarialã predictibilã, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.