Cine îți moștenește averea, de fapt, dacă nu ai copii. Regula din Codul civil pe care puțini o cunosc

O idee destul de răspândită în România este că întreaga avere ajunge automat la soț sau soție. În realitate, legea stabilește o ordine precisă a moștenitorilor, iar soțul supraviețuitor poate fi nevoit să împartă moștenirea cu părinții, frații sau chiar cu alte rude ale persoanei decedate.

Regulile sunt stabiloite de Codul civil și devin importante atunci când nu există un testament care să stabilească o altă împărțire, în limitele permise de lege.

Codul civil împarte rudele care pot moșteni în patru clase de moștenitori legali. Prima clasă este reprezentată de descendenți: copii, nepoți și ceilalți urmași în linie dreaptă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Speranțe pentru seniori. Cu cât ar putea crește pensiile de la 1 ianuarie 2027

Alte articole

Caz revoltător în Neamț. Trei frați de un an și doi ani au ajuns în grija statului după ce părinții nu i-au mai vrut

Copiii francezi, gest emoționant față de pompierii români care au ajutat la stingerea incendiilor din sudul Franței: „Merci les héros!”

Dacă persoana decedată nu are copii și nici alți descendenți care să poată primi moștenirea, se trece la clasa a doua, formată din părinții defunctului și frații și surorile acestuia, precum și descendenții fraților și surorilor, în condițiile prevăzute de lege.

Soțul supraviețuitor poate primi doar o treime din avere

Unul dintre cele mai surprinzătoare scenarii apare atunci când persoana decedată era căsătorită, nu avea copii, dar avea în viață atât părinți, cât și frați.

În astfel de situații, soțul supraviețuitor primește o treime din moștenire, iar persoanele din clasa a doua împart cele două treimi rămase.

Dacă soții au avut bunuri comune, înainte de împărțirea moștenirii trebuie stabilit ce parte îi aparținea deja soțului supraviețuitor și ce parte aparținea defunctului. Numai partea defunctului intră efectiv în succesiune.

Ce se întâmplă dacă există doar părinți sau doar frați

Cota soțului se modifică atunci când nu există ambele categorii de rude. Dacă persoana decedată nu are copii, iar soțul supraviețuitor vine la moștenire numai împreună cu părinții defunctului sau numai împreună cu frații acestuia și descendenții loc care au vocație succesorală, soțului îi revine jumătate din moștenire.

Dacă nu există copii, părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora care să poată moșteni, legea trece la următoarea clasă. Clasa a treia este reprezentată de ascendenții ordinari, adică bunicii, străbunicii și ceilalți ascendeți ai persoanei decedate.

Citește și: Zile libere 2027. Câte libere legale sunt anul viitor și când pică

Dacă există și un soț supraviețuitor, acesta primește în concurs cu ascendenții ordinari trei sferturi din moștenire, iar rudele respective împart restul de un sfert.

În interiorul unei clase funcționează, ca regulă, principiul gradului de rudenie: rudele mai apropiate le înlătură pe cele mai îndepărtate, dacă legea nu prevede o excepție.