Mircea Sandu, fost președinte al FRF, ginerele său, Asher-Ziv Tetelman, și asociatul acestuia, Bogdan Petculescu, au fost achitați pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani. Hotărârea a fost pronunțată pe 28 august 2026 și nu este definitivă. Procurorii pot contesta decizia la Curtea de Apel București.
Potrivit motivării Tribunalului București, prezentată de Libertatea, acuzațiile DIICOT s-au bazat în mare parte pe presupuneri, iar prejudiciul de peste 2,3 milioane de lei ar fi fost calculat printr-o metodă care nu demonstra existența unor lucrări supraevaluate. Instanța a mai constatat că nu există probe care să arate că banii despre care procurorii susțineau că reprezintă prejudiciul au ajuns la Mircea Sandu sau la ginerele acestuia. Achitarea celor trei inculpați s-a întemeiat pe dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”.
Mircea Sandu a fost trimis în judecată în 2020, după ce urmărirea penală în dosar fusese începută în 2017. Acuzația procurorilor era că fostul șef al FRF și-ar fi ajutat ginerele să obțină un contract cu Federația și să supraevalueze lucrările efectuate la Centrul de fotbal Buftea.
În motivarea achitării, judecătorul subliniază că pentru existența unui grup infracțional organizat trebuie demonstrate atât structura și rolurile membrilor, cât și caracterul stabil și durabil al grupării:
„Un grup infracţional organizat presupune existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi. Pentru existenţa unui grup infracţional organizat, este necesar să se stabilească: modul în care s-a constituit grupul (structura piramidală), existenţa unor persoane care deţin anumite roluri în cadrul acestuia, atragerea de membri în cadrul grupului, atribuţii, durata în timp a actelor ilicite desfăşurate de natură a imprima stabilitate şi durabilitate grupării infracţionale.
Materialul probator administrat în cauză nu a dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că pretinsul grup ar fi avut o structură clară. Reţinerea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat s-a făcut, exclusiv, prin prisma împrejurării că inculpatul (Tetelman Ziv Asher – n.r.) avea calitatea de soț al fiicei inculpatului (Sandu Mircea – n.r.), iar coinculpatul (Petculescu Bogdan – n.r.) era partener cu (Tetelman Ziv Asher – n.r.).
De asemenea, nu a fost dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că grupul ar fi avut stabilitate şi durabilitate. Nu se poate reține existența unui grup infracțional organizat preconstituit pe realizarea de către FRF a investiţiei la bazele sportive (Buftea I – n.r.) şi (Buftea II – n.r.). Chiar dacă ar fi admisă ca ipoteză de lucru susținerea acuzării, nu se va putea reține existența unui grup infracţional organizat, nefiind îndeplinită condiţia de stabilitate şi durabilitate.
Chiar admiţând ca ipoteză de lucru aspectele relative la semnarea contractelor şi la aprobarea plăţilor, pretinsul grup s-ar fi format exclusiv în legătură cu o singură investiţie concretă şi delimitată în timp, fără nicio dovadă a unei intenţii de continuare a activităţii dincolo de aceasta. Or, grupul format ocazional pentru comiterea imediată a uneia sau mai multor infracţiuni concrete şi fără continuitate, nu poate constitui un grup infracţional organizat, putând fi reținută existența unei pluralităţi ocazionale, iar nu a unui grup infracţional organizat în sensul art. 367 C. pen”.
Citeşte şi: Alexandru Țiriac, mesaj şocant pentru fanii de pe Instagram: „Mi-e teamă că nu am trăit suficient”
Magistratul consideră că nici presupusul obiectiv al grupării, respectiv obținerea unor sume importante din patrimoniul FRF, nu a fost demonstrat:
„Obiectivul grupului infracțional organizat, respectiv obţinerea de sume semnificative prin însuşirea acestora din patrimoniul FRF, nu a fost demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil.
Actele imputate inculpatului (Sandu Mircea – n.r.), aprobarea plăţilor şi semnarea contractelor, sunt acte juridice ale FRF, îndeplinite în exercitarea atribuţiilor instituţionale ale preşedintelui. Transformarea unor acte instituţionale în acte de participare la un grup infracţional organizat ar fi impus dovada unei înţelegeri neechivoce de constituire a grupului şi identificarea unui rol determinat în cadrul acestuia.
Or, contrar celor susținute în rechizitoriu, materialul probator administrat în cauză nu a demonstrat un asemenea aspect, neexistând nicio probă că inculpatul (Sandu Mircea – n.r.) ar fi participat la constituirea vreunui grup infracţional, la vreo întâlnire de organizare sau la vreo înţelegere prealabilă cu caracter infracţional. Existența unor relații anterioare de familie sau de afinitate nu poate prezuma o asemenea situației de fapt”.
Un punct important în motivarea instanței îl reprezintă modul în care DIICOT a calculat prejudiciul. La momentul trimiterii în judecată, procurorii au indicat un prejudiciu de 3.895.590,34 de lei. Pe parcursul procesului, suma a fost redusă la 2.324.377,76 de lei. Judecătorul a constatat însă că această din urmă valoare rezulta din diferența dintre valoarea contabilă a investiției și valoarea lucrărilor de construcție executate de una dintre societățile implicate.
Potrivit instanței, în calcul nu au fost incluse toate cheltuielile necesare pentru finalizarea și operaționalizarea Centrului de fotbal Buftea:
„Contrar susținerilor din rechizitoriu, prejudiciul reţinut nu reprezintă valoarea unor lucrări supraevaluate. Suma reţinută cu titlu de prejudiciu, respectiv 2.324.377,76 lei, reprezintă rezultatul adiţionării de către d-na expert (…), a două sume: suma de 2.056.877,48 lei (în legătură cu Buftea I) şi suma de 267.500,28 lei (în legătură cu Buftea II). Or, dincolo de susținerea acuzării, d-na expert a calculat cele două sume ca reprezentând diferența între valoarea de inventar a investiției declarată de FRF la finalizarea investiției și suma reprezentând exclusiv valoarea lucrărilor de construire executate de SC (…) SRL”.
Citeşte şi: Radu Banciu l-a criticat dur pe Gigi Becali: „A tras doar pentru el, pentru oile lui”. Ce l-a scos din minţi
Instanța arată că diferența de bani nu dovedește automat o supraevaluare a lucrărilor: „Modul de stabilire al prejudiciului în rechizitoriu presupune un calcul al valorii întregii investiţii doar prin raportare la valoarea construcției, nefiind avute în vedere toate sumele plătite pentru finalizarea integrală a investiției”.
Judecătorul concluzionează că nu există probe suficiente care să demonstreze că lucrările au fost supraevaluate: „Nicio probă administrată în cauză nu a stabilit că lucrările efectuate de SC (…) SRL ar fi fost supraevaluate, astfel încât în cauză nu se poate reține dincolo de orice dubiu rezonabil existența unui prejudiciu”.
Un alt argument important în decizia de achitare este legat de presupusa însușire a banilor. Potrivit judecătorului, suma considerată de procurori prejudiciu nu a fost achitată către societatea controlată de ginerele lui Mircea Sandu și nici către acesta sau către soția sa: „Cu privire la acțiunea imputată de însușire a acestei sume (condiție de tipicitate obiectivă impusă de lege pentru reținerea infracțiunii de delapidare), din probe rezultă că suma nu a fost achitată către SC (…) SRL sau către (Tetelman Ziv Asher – n.r.) sau către (Tetelman Raluca, fostă Sandu – n.r), suma a fost evidenţiată în contabilitatea FRF şi reprezintă plăţi pentru lucrări şi servicii prestate de alte entităţi. În aceste condiţii, este evident că acuzaţia constând în însuşirea acestei sume din patrimoniul FRF în interesul lui (Tetelman Ziv Asher – n.r.) nu poate fi dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. Această sumă se pare că a fost plătită pentru lucrări executate de alte entităţi pentru realizarea întregii investiţii”.
Judecătorul explică și condițiile care trebuie îndeplinite pentru existența infracțiunii de delapidare și subliniază că nu a fost demonstrat faptul că Mircea Sandu și-ar fi însușit suma indicată de procurori.
„Prin acţiunea «însuşire» în sensul reglementat de art. 295 Cod penal se înţelege mai întâi un act de scoatere a unui bun din posesia sau detenţia unei persoane şi ulterior, subsecvent, trecerea lui în stăpânirea altei persoane. Or, probatoriul administrat în cauză nu a demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul (Sandu Mircea – n.r.) și-a însuşit suma de bani imputată de acuzare”, a transmis judecătorul.
În ceea ce privește acuzația de spălare de bani, instanța a reținut că aceasta era legată de presupusa delapidare. Judecătorul arată că, în condițiile în care nu a fost demonstrată existența infracțiunii principale, nu poate fi reținută nici infracțiunea de spălare a banilor: „Aşadar, neexistând infracţiunea predicat nu se poate reţine nici infracţiunea de spălare de bani şi implicit nici cea de complicitate la spălare de bani. După cum s-a menționat anterior, în cauză nu există probe care să demonstreze că suma reţinută cu titlu de prejudiciu ar fi ajuns în posesia lui Tetelman Ziv Asher. Neajungând în posesia sa, inculpatul nu putea dispune de ea prin vreunul din mecanismele prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019”.
Instanța face referire și la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că infracțiunea de spălare a banilor este autonomă, dar presupune existența unei infracțiuni predicat din care provin bunurile.
„Astfel, concluzia ce se desprinde este că infracţiunea de spălare de bani poate să existe doar după ce infracţiunea predicat s-a consumat, neputând ca aceste două infracţiuni să fie concomitente. Cum în cauză nu există mijloace de probă care să demonstreze existența infracțiunii predicat, nu poate fi reținută nici infracțiunea de spălare a banilor”, se mai arată în Hotărârea nr. 1125/2026.
Citeşte şi: Violențe după Corvinul – Dinamo, la Arad. Un angajat al Senatului, membru AUR, implicat în scandal
Mircea Sandu și ginerele său, Ziv-Asher Tetelman, au fost trimiși în judecată de DIICOT pe 5 octombrie 2020, alături de Bogdan Petculescu, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani. Procurorii susțineau că, în perioada 2009-2010, cei trei ar fi format un grup infracțional care urmărea însușirea din patrimoniul unei instituții cu profil sportiv a sumei de 3.895.590,34 de lei, în legătură cu lucrările pentru construirea Centrului de fotbal de la Buftea.
„În cauză s-a reținut faptul că în perioada 2009-2010, cei trei inculpați au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca scop însuşirea din patrimoniul unei instituții cu profil sportiv a sumei de 3.895.590,34 lei, provenită din încheierea unui contract de execuţie lucrări având ca obiect construcţia unui centru de fotbal pe raza localităţii Buftea, judeţul Ilfov. În vederea atingerii scopului infracţional, a fost creat un circuit fictiv prin intermediul căruia au fost încheiate succesiv contracte de antrepriză şi subantrepriză între mai multe societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional, prin intermediul cărora au fost transferate sumele de bani provenite din contractele încheiate cu instituția cu profil sportiv. O parte din aceste sume au revenit ulterior membrilor grupării infracţionale disimulate sub forma «restituire împrumut asociat», «dividende» etc.”, se arăta în comunicatul DIICOT.
Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată de procurori la Curtea de Apel București.