Un sondaj realizat de centrul de formare APSAP arată că jumătate dintre români ar pleca din țară, de tot sau doar temporar, dacă ar avea ocazia. În rândul populației tinere (18-25 de ani), ponderea este și mai mare – peste 57 la sută.
Doar 3 la sută dintre români spun că nu ar pleca din țară deoarece sunt complet mulțumiți de viața de aici.
Aceeași cercetarea arată că procentul celor consideră că România trebuie să rămână în UE este uriaș – 81,1 la sută. Ieșirea din UE este susținută de doar 4,8 la sută, în timp ce 14,1 la sută nu știu sau nu au răspuns în legătură cu acest subiect.
Referitor la capacitatea României de a gestiona un conflict militar în regiune, 57,3 la sută dintre respondenți consideră țara destul de nepregătită sau complet nepregătită.
Sondajul a investigat și percepția românilor despre democrație. Astfel, 51,4 la sută dintre participanții la studiu consideră că democrația este într-un declin vizibil, se îndreaptă spre autoritarism sau este doar aparentă.
Doar 8,7 la sută consideră că democrația funcționează bine și că sunt respectate principiile acesteia.
În ceea ce privește participarea civică, 54,5 la sută dintre respondenți spun că participă rar sau niciodată la proteste, petiții ori dezbateri publice. 32,9 la sută participă ocazional, iar 12,6 la sută spun că se implică destul de des sau foarte des.
”Democrația nu se repară prin neîncredere privată și comentarii între prieteni. Dacă vedem declinul, dar participăm rar, lăsăm instituțiile fără presiunea sănătoasă care le obligă să se corecteze”, spune președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu.
Cercetarea a fost realizată în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, respondenți fiind angajați, antreprenori, studenți și experți, în marea lor majoritate contribuabili din mediul privat. Eșantionul, spun cei de la APSAP, este unul de conveniență și nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populație a României. Valoarea lui este alta: surprinde percepțiile unui public care investește voluntar în formare continuă și care interacționează direct cu piața muncii, cu fiscalitatea și cu serviciile publice, spun realizatorii cercetării.