ANAF verifică vânzările de pe OLX şi alte platforme de vânzări online: 7.050 de notificări în ultimul an!

Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, subliniază că reforma fiscal-bugetară din țara noastră se măsoară în două „realități concrete”: reducerea deficitului în țintele asumate și reconstrucția totală a ANAF-ului.

„Eu cred în cifre şi fapte, iar în ultimul an avem două realități concrete care măsoară reforma – sau transformarea radicală de abordare în managementul banilor publici: reducerea deficitului țării în țintele asumate, după ani de dezechilibre acumulate şi reconstrucția din temelii a modului în care funcționează ANAF”, a precizat Alexandru Nazare.

Pentru ministrul Nazare, reforma ANAF nu înseamnă doar creșterea colectării, ci o schimbare a modului în care funcționează administrația fiscală: „Ce am făcut de fapt? Am mutat gradual accentul controlului fiscal de la volum către analiză de risc bazată pe date şi acțiuni țintite, acolo unde riscul fiscal este real”, explică ministrul într-o postare pe Facebook.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vânzările pe internet sunt tot mai ușor de urmărit de Fisc. Un raport oficial al Curții de Conturi privind activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală arată că ANAF folosește deja mai multe baze de date pentru a identifica persoanele și firmele care desfășoară activități de comerț online și pentru a verifica dacă veniturile și taxele aferente au fost declarate.

Alte articole

Alexandru Nazare anunţă reduceri salariale pentru neperformanță: „Reforma nu mai este o noțiune abstractă”

Sindicatul Național Antifraudă Fiscală „ACVILA” își începe activitatea: „Frauda nu are program”

Printre sursele de informații se află datele furnizate de firmele de curierat prin declarația D395, dar și cele primite prin sistemul european DAC7. Analizele DGAF vizează atât magazinele online propriu-zise, cât și activitatea derulată prin platforme de vânzări și anunțuri, precum OLX sau Lajumate. Raportul de audit al Curții de Conturi privind DGAF a fost publicat oficial pe 16 decembrie 2025.

Alexandru Nazare anunţă reduceri salariale pentru neperformanță: „Reforma nu mai este o noțiune abstractă”

Datele DGAF incluse în document arată amploarea verificărilor: numai în 2025 au fost transmise 7.050 de notificări, după analizarea unor vânzări online în valoare totală de aproximativ 158 de milioane de lei.

Primirea unei notificări de la ANAF nu înseamnă automat amendă, control fiscal sau confiscarea bunurilor. Campaniile au fost derulate, potrivit datelor DGAF, în primul rând pentru conformarea voluntară a contribuabililor.

Datele prezentate de DGAF arată că instrumentele de monitorizare a comerțului electronic au fost folosite intens în ultimii ani. În 2023 au fost transmise 10.424 de notificări, aferente unor vânzări online de aproximativ 860 de milioane de lei. În 2024 au urmat 1.028 de notificări, pentru tranzacții de aproximativ 87 de milioane de lei, iar în 2025 numărul a urcat din nou la 7.050, pentru vânzări analizate de 158 de milioane de lei.

În total, rezultă peste 18.500 de notificări în cei trei ani. Raportul Curții de Conturi arată, în același timp, că DGAF a derulat verificări documentare pentru riscuri legate de venituri nedeclarate sau subdeclarate provenite inclusiv din comerț electronic și servicii online. Unele decizii de impunere emise în urma acestor verificări au fost ulterior contestate și chiar desființate, ceea ce arată că identificarea unui risc fiscal nu echivalează automat cu existența definitivă a unei datorii către stat.

Cum află ANAF cât vinzi prin curier

Unul dintre cele mai importante instrumente este declarația D395, introdusă pentru trimiterile poștale contra ramburs. Formularul este depus de furnizorii de servicii poștale, nu de persoana care vinde produsul.

Pagina oficială ANAF arată că D395 este „Declarația informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național”. Sistemul funcționează din 2023, iar formularul a fost actualizat pentru raportările din 2026.

Datele raportate sunt suficient de detaliate pentru realizarea unor analize de risc. Structura tehnică publicată de ANAF conține, între altele, informații referitoare la trimitere, modalitatea în care rambursul este virat către expeditor, plata în numerar sau prin cont colector și, după caz, IBAN-ul utilizat.

Șef de la ANAF Timișoara, urmărit penal după ce ar fi acceptat să ia mită 1,5 milioane de euro. Ce ar fi promis în schimbul banilor

Cu alte cuvinte, folosirea curierului și a plății ramburs nu mai face ca o activitate comercială repetitivă să fie invizibilă pentru Fisc.

ANAF primește informații și prin DAC7

A doua sursă importantă este DAC7, mecanismul european prin care anumite platforme digitale transmit administrațiilor fiscale informații despre vânzătorii care desfășoară activități prin intermediul lor.

Ghidul oficial ANAF stabilește inclusiv categoria „vânzătorilor excluși” de la raportarea DAC7. În cazul vânzărilor de bunuri, este exclus vânzătorul pentru care platforma a facilitat mai puțin de 30 de activități relevante, iar valoarea totală a sumelor plătite sau creditate nu a depășit echivalentul a 2.000 de euro în perioada de raportare. Cele două condiții trebuie privite împreună.

Pragul de 2.000 de euro nu trebuie confundat însă cu un „plafon până la care nu se plătesc taxe”. Este un criteriu privind raportarea prin DAC7. Obligațiile fiscale depind de natura reală a veniturilor și de legislația fiscală aplicabilă.

Iar datele DAC7 nu sunt singura sursă aflată la dispoziția ANAF: informațiile provenite de la platforme pot fi corelate cu cele transmise de curieri prin D395 și cu celelalte baze de date fiscale.

Vinzi telefonul vechi sau haine din dulap? Nu înseamnă automat că datorezi impozit 

Faptul că o persoană vinde pe OLX un telefon folosit, mobilă, haine sau alte bunuri care îi aparțin nu transformă automat acea persoană într-un comerciant și nu înseamnă automat că venitul este impozabil.

Codul fiscal include în categoria veniturilor neimpozabile veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile din patrimoniul personal, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Regula privind bunurile din patrimoniul personal a fost menținută și în modificările Codului fiscal aplicabile din 2025.

Situația este diferită atunci când, în spatele unor aparent simple anunțuri, există în realitate o activitate comercială: achiziții de produse pentru revânzare, tranzacții repetate, volume importante și venituri obținute în mod sistematic. Tocmai astfel de situații pot fi selectate de ANAF pentru analiza de risc.

Comerțul online devine tot mai transparent pentru ANAF

Direcția este însă clară: pentru ANAF, comerțul online nu mai reprezintă o zonă greu de urmărit. Curierii transmit date despre rambursuri, anumite platforme digitale raportează informații prin DAC7, iar DGAF poate corela aceste informații pentru a identifica situațiile în care o activitate prezentată drept vânzare ocazională seamănă, în realitate, cu un comerț desfășurat constant.

Pentru persoana care își vinde ocazional bunurile personale, simpla apariție într-o bază de date nu înseamnă automat existența unei obligații fiscale. Pentru cei care au transformat însă platformele de anunțuri într-un magazin nedeclarat, capacitatea Fiscului de a reconstrui activitatea și încasările este astăzi incomparabil mai mare decât în urmă cu câțiva ani.

ANAF modifică procedura de răspundere solidară: Reguli mai clare pentru stabilirea celor care pot răspunde pentru datoriile fiscale ale unui debitor. Obligaţii pentru organul fiscal

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă că intenţionează să schimbe Procedura de atragere a răspunderii solidare, noua variantă aducând reguli mai clare pentru situaţiile în care o persoană poate fi obligată să răspundă, alături de un debitor, pentru datorii fiscale restante.

Printre noutăţi se află analiza fiecărui caz, audierea persoanei vizate şi obligaţia organului fiscal de a examina documentele şi argumentele acesteia înainte de a lua o decizie, potrivit unui Proiect de ordin al preşedintelui ANAF privind noua Procedură de atragere a răspunderii solidare, publicat în transparenţă decizională pe site-ul instituţiei.

„Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) propune reguli mai clare pentru situaţiile în care o persoană poate fi obligată să răspundă, alături de un debitor, pentru datorii fiscale restante. Noua procedură introduce explicit analiza fiecărui caz, audierea persoanei vizate şi obligaţia organului fiscal de a examina documentele şi argumentele acesteia înainte de a lua o decizie”, arată ANF într-un comunicat de presă.

Răspunderea solidară este mecanismul prin care, în anumite situaţii prevăzute expres de lege, ANAF poate stabili că o altă persoană răspunde, împreună cu debitorul, pentru anumite obligaţii fiscale restante ale acestuia.

Aplicarea mecanismului nu trebuie să pornească însă automat de la simplul fapt că o persoană are o anumită calitate sau legătură cu debitorul. Este necesară analiza situaţiei concrete şi verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, precizează reprezentanţii ANAF.

Procedura utilizată în prezent de ANAF datează din 2014 şi a fost construită pe baza vechiului Cod de procedură fiscală. Între timp, codul respectiv a fost abrogat, iar cadrul legal actual este Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

„Actualizarea urmăreşte să reducă riscul unor interpretări diferite de la un caz la altul şi să evite situaţiile în care răspunderea ar putea fi analizată formal, doar pornind de la calitatea persoanei în raport cu debitorul. Noua procedură stabileşte mai clar paşii pe care organul fiscal trebuie să îi parcurgă înainte de a decide atragerea răspunderii solidare”, susţin oficialii ANAF.

Concret, persoana vizată trebuie identificată pe baza situaţiei analizate. Astfel, ANAF trebuie să verifice documentele şi informaţiile disponibile şi poate utiliza mai eficient datele existente în bazele sale de date, persoana vizată este convocată şi are dreptul să fie audiată. Aceasta poate consulta documentaţia aflată la dosar şi poate formula obiecţii, precizări sau puncte de vedere în scris. De asemenea, organul fiscal trebuie să analizeze aceste argumente şi documente înainte de emiterea unei eventuale decizii de atragere a răspunderii solidare.

„Simpla existenţă a unei legături cu debitorul nu este suficientă pentru stabilirea răspunderii. Decizia trebuie să rezulte din analiza faptelor, a documentelor şi a condiţiilor prevăzute de lege”, se menţionează în comunicat.

ANAF atrage atenţia că răspunderea solidară poate fi atrasă numai în condiţiile prevăzute de lege, după analiza fiecărei situaţii concrete şi cu respectarea dreptului persoanei vizate de a fi ascultată.