CCR publică motivarea hotărârilor privind consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat. Parlamentul trebuie să facă noi numiri

În motivare, CCR arată că deciziile parlamentului sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte desemnarea candidaţilor de către grupurile parlamentare reunite ale celor două camere, fiind încălcate dispoziţiile din Constituţie care prevăd că respectarea legilor este obligatorie, precum şi cele referitoare la principiul statului de drept. CCR subliniază că actele de numire îşi încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, astfel că parlamentul să facă acum noi desemnări.

CCR arată în motivarea deciziilor privind alegerea Consiliului de Administraţie al SRTV şi SRR că, la 18 noiembrie 2025, data adoptării hotărârii deduse controlului de constituţionalitate, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori, repartizarea parlamentarilor pe grupuri parlamentare era următoarea: grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor şi Senat – 129 de membri (reprezentând 27,8% din totalul parlamentarilor), grupurile parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor din Camera Deputaţilor şi Senat – 90 de membri (reprezentând 19,4% din totalul parlamentarilor), grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat – 73 de membri (reprezentând 15,7% din totalul parlamentarilor), grupurile parlamentare ale Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor şi Senat – 59 de membri (reprezentând 12,7% din totalul parlamentarilor), grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaţilor şi Senat – 32 de membri (reprezentând 6,9% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor – 17 membri (reprezentând 3,6% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Partidului S.O.S. România din Camera Deputaţilor – 15 membri (reprezentând 3,2% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri din Camera Deputaţilor – 14 membri (reprezentând 3,02% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar PACE – Întâi România din Senat – 12 membri (reprezentând 2,5% din totalul parlamentarilor) şi, respectiv, 22 de parlamentari neafiliaţi niciunui grup parlamentar (reprezentând 4,7% din totalul parlamentarilor).

Citește și PSD, atacuri în rafală la adresa PNL şi USR. Manda: România nu trebuie să plătească pentru funcția niciunui om/ Puchianu îl compară pe Bolojan cu Ceauşescu

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În motivare se subliniază că la desemnarea membrilor din consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat nu s-a ținut cont de ponderea în parlament a partidelor.

Alte articole

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, comentariu spumos după reacțiile la motivarea CCR privind amendamentul Fritz: ”În timp ce Constantinopolul era copleșit de turci, unii locuitori erau foarte preocupați de dezbaterea privind sexul îngerilor”

Protest anemic la Timişoara pentru susţinerea lui Dominic Fritz

„Faţă de aceste date, ce reflectă, la data adoptării Hotărârii Parlamentului României nr.46/2025, ponderea în Parlament a grupurilor parlamentare ale partidelor politice care au obţinut mandate în alegeri, ţinând cont şi de componenţa nominală a Consiliului de administraţie al SRR votată de Parlament, Curtea constată că hotărârea criticată nu respectă criteriul imperativ al ponderii în Parlament stabilit de Legea nr.41/1994, întrucât, pe de o parte, grupuri parlamentare cu pondere de peste 10% din totalul parlamentarilor au primit acelaşi număr de locuri în Consiliul de administraţie al SRR ca şi un grup parlamentar cu pondere de sub 10% din totalul parlamentarilor, iar, pe de altă parte, grupuri parlamentare cu o pondere de sub 10% din totalul parlamentarilor nu sunt reprezentate în Consiliul de administraţie al SRR şi SRTV”, se arată în motivare.

Potrivit judecătorilor constituționali,o  pondere semnificativ diferită a grupurilor parlamentare – în prezenta cauză fiind vorba despre ponderi de aproximativ două ori sau chiar de trei ori mai mari unele faţă de altele – ar fi trebuit să determine alocarea unui număr de locuri adecvat, diferit, în cadrul Consiliului de administraţie al radioului public, stabilit în marja ponderii grupurilor parlamentare.

Curtea mai reţine că o ipotetică negociere politică între grupurile parlamentare care au propus candidaţi pentru funcţiile de membru titular şi membru supleant în Consiliul de administraţie al SRR (SRTV) nu se putea plasa în afara criteriilor stabilite de Legea nr.41/1994.

CCR a fost sesizată în acest caz de AUR.

Potrivit CCR, actele juridice adoptate de Consiliul de administraţie al SRTV şi cele ale SRR până la această dată rămân valabile. Totodată, actele de numire efectuate de parlament îşi încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial, urmând ca parlamentul să facă noi desemnări.

Citește și USR anticipează traseul senatorului care a dezertat din partid. ”Îl vom regăsi într-o structură ‘suveranistă’, mai nou înființată”