Care ar putea fi următoarea țară atacată de Putin. Experții americani spun că România este direct vizată de Rusia

Rusia testează în mod constant limitele acceptabile în ceea ce privește Lituania, Letonia și Estonia, consideră Justina Budginaite-Freli, cercetătoare principală a Centrului pentru Europa și Inițiativa de Securitate Transatlantică al Atlantic Council.

Printre metodele folosite de Moscova, aceasta menționează incursiunile dronelor, acțiunile de sabotaj împotriva infrastructurii critice, incendiile provocate, planurile de asasinat, operațiunile cibernetice, precum și bruierea  și falsificarea semnalelor GPS.

„Moscova va continua probabil să exercite presiuni până când va fi nevoită să suporte un preț real pentru acțiunile sale”, consideră Budginaite-Freli.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cercetătoarea subliniază că faptul că o parte semnificativă a resurselor rusești este mobilizată în prezent în războiul împotriva Ucrainei nu înseamnă că Rusia devine mai puțin periculoasă pentru țările baltice. Dimpotrivă, Moscova ar putea încerca să apropie războiul de țările care susțin cel mai activ Kievul, pentru a le forța să-și reducă acest sprijin.

Alte articole

România are cele mai mici prețuri la alimente din UE. Cât plătesc românii pentru un coș care în media europeană costă 100 de euro

Anunţul momentului vine de la BNR. Când va trece România la euro: „Putem printa bancnote”

„Granița dintre o operațiune «hibridă» și o agresiune convențională poate fi extrem de subțire”, remarcă experta.

Totodată, spune aceasta, acțiunile de sabotaj, atcurile cibernetice, lupta radioelectronică și dezinformarea pot fi operațiuni de sine stătătoare, dar pot fi folosie și pentru pregătirea unor acțiuni militare ulterioare. Așadar, pașii următori ai Rusiei vor depinde în mare măsură de concluziile pe care Moscova le va trage din reacția inițială a aliaților.

„În ultimă instanță, ținta oricărei escaladări rusești în țările baltice va fi chiar NATO”, consideră Budginaite-Freli.

Citește și: Ucraina, noi atacuri în Rusia. Au fost lovite o rafinărie, un aerodrom militar și sisteme antiaeriene / Zelenski: „Războiul va continua”

Cercetătoarea americană subliniază că Rusia încearcă de mult timp să slăbească alianța și să sumbineze încrederea că mecanismul de apărare colectivă va funcționa cu adevărat în cazul unui atac. De accea, spune experta, chiar și un atac rus de amploare limitată ar trebui, spune experta, să primească un răspuns din partea NATO.

România, direct vizată de Putin

Pentru România, agresiunea rusă a încetat deja să mai fie o amenințare ipotetică, consideră Alex Șerban, directorul biroului românesc al Atlantic Council. Dronele rusești au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian al țării sau au căzut pe teritoriul acesteia, iar războiul din Marea Neagră a adus cu sine amenințarea minelor marine, atacuri asupra navigației civile și riscuri penrtru infrastructura energetică.

În opinia expertului, cea mai probabilă nouă escaladare nu va lua forma unei invazii clasice: „Cea mai probabilă escaladare din partea Rusiei nu va începe cu un atac cu blindate”, consideră Șerban.

În schimb, Moscova ar putea spori numărul încălcărilor spațiului aerian, ar putea folosi drone maritime și mine împotriva navigației în zona Constanței, ar putea desfășura acțiuni de sabotaj împotriva infrastructurii critice de pe platoul continental, atacuri cibernetice și operațiuni de informare menite să sumbimeze încrederea în NATO.

Citește și: O dronă a lovit clădirea centrală din Kiev a Serviciului de Securitate al Ucrainei

O problemă suplimentară pentru București ar putea fi reprezentată de un atac rus asupra vecinei Moldovei.

„Marea Neagră devine astfel un spațiu de confruntare de o importanță crucială”, scrie expertul.

Principala problemă a unui astfel de scenariu constă în viteza de reacție a NATO. Rusia ar putea încerca să provoace o criză de amploare limitată mai repede decât vor reuși aliații să mobilizeze forțele necesare.

„Pentru Moscova, adevărata probă va fi dacă o astfel de criză va putea scoate la iveală discrepanța dintre angajamentele politice ale NATO și capacitatea sa de a reacționa rapid și colectiv în zona de frontieră”, consideră Șerban.