Două avioane de vânătoare s-au ciocnit în Rusia. Accidentul a avut loc, duminică, în regiunea Kursk, potrivit canalului de Telegram al aviației militare ruse, citat de publicația Militarnyi.
Sukhoi Su-35S (denumire NATO: Super Flanker) este un avion de vânătoare multifuncțional rus, cu două motoare, de generația a patra, dotat cu capacitate de vectorizare a tracțiunii, dezvoltat pe baza modelului Su-27 Flanker din era sovietică, potrivit KyivPost.
Modelul Su-35S este considerat coloana vertebrală a flotei de avioane de luptă a Rusiei, peste 100 dintre aceste avioane de vânătoare multirole avansate fiind, potrivit informațiilor, în serviciu activ.
Aeronavele sunt deseori mobilizate pentru a asigura acoperirea avioanelor de vânătoare-bombardament Su-34 (denumire NATO: Fullback), în sprijinul forțelor terestre, pentru a intercepta dronele și rachetele ucrainene și pentru a ataca sistemele ucrainene de apărare aeriană.
Circumstanțele exacte ale accidentului aviatic rămân neclare, iar autoritățile ruse nu au făcut comentarii cu privire la incident.
Armata rusă a primit cel mai recent lot de avioane de vânătoare Su-35S în 27 august. În iulie, un avion de vânătoare ucrainean F-16 a obținut prima sa victorie aeriană, doborând un avion de vânătoare rus, a declarat generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major al SUA, în cadrul unei audieri la Senat.
O dronă a lovit clădirea centrală din Kiev a Serviciului de Securitate al Ucrainei
Deși Caine nu a precizat ce aeronavă rusă a fost doborâtă, ar fi fost vorba despre un avion de vânătoare Su-35, potrivit sursei citate.
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a avertizat că amenințările la adresa securității cu care se confruntă NATO sunt reale, scrie Kyiv Post.
Avioanele de vânătoare ale NATO au fost mobilizate de aproape 700 de ori în ultimii doi ani pentru a intercepta aeronave rusești care se apropiau sau se comportau în mod imprevizibil în apropierea spațiului aerian al Alianței, a declarat luni amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO.
Vorbind la baza navală din Taranto, în sudul Italiei, Dragone a afirmat că această cifră demonstrează că amenințările la adresa securității cu care se confruntă NATO nu sunt ipotetice.
„Amenințările sunt reale și sunt numeroase”, a spus Dragone, menționând Rusia și grupările teroriste, precum și amenințări mai puțin vizibile, cum ar fi dezinformarea, atacurile hibride și statele autoritare care contestă ordinea internațională.
„Șapte sute de decolări în doi ani. Faceți calculul: aproape una pe zi”, a spus Dragone. Dragone și-a prezentat, de asemenea, viziunea privind „NATO 3.0” – o Alianță reechilibrată, în care membrii europeni își asumă un rol mai important alături de Statele Unite.
El a afirmat că NATO revine la misiunea sa principală de apărare colectivă, în timp ce se confruntă cu amenințări din toate direcțiile, inclusiv atacuri convenționale și hibride, precum și amenințări din est, sud și din Arctica.
În declarațiile anterioare, Dragone a afirmat că NATO trebuie să se adapteze mai bine la presiune, în loc să o absoarbă pur și simplu.
„Antifragilitatea este avantajul strategic al secolului XXI”, a scris el, comparând un pahar fragil care se sparge sub presiune cu un mușchi care devine mai puternic tocmai datorită acesteia.
El a susținut că superioritatea strategică viitoare nu va aparține neapărat celor care dispun de cele mai avansate arme, ci celor capabili să „învețe mai repede, să decidă mai repede, să producă mai repede, să inoveze mai repede și să-și revină mai repede” atât în timp de pace, cât și în timpul crizelor și al războiului.