Calendar ortodox 14 septembrie 2026. Ziua Crucii, sărbătoare cu post aspru şi rugăciune. De ce se ţin în portofel monede sfinţite

Calendar ortodox 14 septembrie 2026. Sărbătoare cu cruce roșie pentru creștinii ortodocși din întreaga lume de Înălțarea Sfintei Cruci. În această zi sfântă sunt sărbătorite două evenimente de mare importanță pentru poporul creștin.

În primul rând, descoperirea crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit și înălțarea acesteia în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie 334, iar în cel de-al doilea rând, aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629 și depunerea ei cu mare cinste pe biserica Sfântului Mormânt.

Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii (14 septembrie 2025)

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În fiecare an, în data de 14 septembrie este sărbătorită Înălțarea Sfintei Cruci, numită și Ziua Crucii. În calendarul ortodox această dată este marcată cu roșu, fiind o mare sărbătoare creștină. Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită în egală măsură și de catolici.

Alte articole

Inaltarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Ce nu se mananca de Ziua Crucii. Traditii si obiceiuri

Semnificația sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci este legată de două mari evenimente din istoria creștinismului. Pe de-o parte, Înălțarea Sfintei Cruci semnifică găsirea crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, în data de 14 septembrie 335, și înălțarea ei în fața poporului de către patriarhul Macarie al Ierusalimului.

Pe de altă parte, Ziua Crucii semnifică aducerea sa de la perși în anul 629 și depunerea de către împaratul Heraclius în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, la data de 14 septembrie 630.

Post de Înălțarea Sfintei Cruci
În calendarul ortodox, pentru ziua de 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci, se specifică foarte clar: se ține post (cu dezlegare la vin și ulei). Ziua Crucii este o mare sărbătoare și se postește, indiferent care este ziua din săptămână în care cade, căci crucea este simbolul patimilor Mântuitorului.

Cei care nu au probleme de sănătate, obișnuiesc să țină chiar post negru. Conform tradițiilor populare, cine ține post de Ziua Crucii va scăpa de bolile grave și va fi ferit de necazuri. În plus, se spune că cel care în timpul unui moment greu de peste an își va aminti în ce zi din săptămână a căzut Ziua Crucii, va trece cu bine de încercare.

Ce nu se mănâncă de Ziua Crucii?
Pe lângă faptul că se ține post, în popor se păstrează o serie de interdicții legate de fructe și legume care nu se mănâncă de Înălțarea Sfintei Cruci.

De Ziua Crucii nu se mănâncă alimente de culoare neagră, dar nici fructe sau legume a căror formă amintește de semnul crucii.

Astfel, în ziua de 14 septembrie, dintre fructe nu se mănâncă nuci, prune și pepeni, iar dintre legume nu se mănâncă castraveți și usturoi. În plus, nu se mănâncă nici pește, pentru că se spune că „are cruce în cap”.

Ce se împarte de Ziua Crucii?
Înălțarea Sfintei Cruci este și una dintre zilele de Moși de peste an, în care se pomenesc morții.

Conform tradiției, de Ziua Crucii se împart ulcele noi, împodobite cu fir roșu, pline cu miere, mied, lapte sau apă. Deasupra se pune o lumânare și un colac sau un covrig. Aceste ulcele se împart în special pe la casele unde se știe că sunt copii. Acolo unde nu sunt copii se împart vase mai mari, care ar putea fi utile în gospodărie.

Ortodoxe
Înălțarea Sfintei Cruci (Post)

Greco-catolice
Înălțarea Sfintei Cruci. Post și ajun

Romano-catolice
Înălțarea Sfintei Cruci

Calendar ortodox 14 septembrie 2026. Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită de către Biserică în ziua de 14 septembrie.

Când a binevoit Dumnezeu să dea deplină libertate Bisericii Sale, a ales pentru acest scop, dintre toți împărații lumii, pe Sfântul împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena. Prin acești Sfinți împărați a adus Dumnezeu libertate religioasă în lume, a slăbit păgânismul și idolatria și a întărit Biserica și credința creștină pe pământ. (‘Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an’, Arhimandrit Cleopa Ilie – Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria)

Calendar ortodox. În ce zile din septembrie nu se spală rufe și nu se fac treburi în gospodărie. Ce sărbători sunt cu cruce roșie

După primul Sinod Ecumenic, desfășurat la Niceea în anul 325, Sfânta împărăteasă Elena, dorind mult să afle lemnul Sfintei Cruci și să se închine pe Golgota și la Mormântul Domnului, a plecat cu mulți ostași la Ierusalim.

În decursul timpului însă, peste locul unde se afla îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân, căci împăratul roman Hadrian (117-138) ‘în locul celei mai frumoase cetăți a Ierusalimului, cea risipită de Tit (79-81), a zidit cetatea în numele său, numind-o Elia Capitolina, fiindcă el se numea Eliu Adrian, atunci mormântul Domnului a poruncit să-l astupe cu țărână și cu pietre, iar pe muntele acela unde Domnul s-a răstignit, a zidit o capiște spurcatei sale zeițe Venera și a pus într-însa idol, iar deasupra mormântului celui dumnezeiesc a pus un alt idol al zeiței. (…) Și unde era biserica lui Solomon a zidit o capiște idolească și a poruncit ca nimeni să nu îndrăznească a numi cetatea aceea Ierusalim, ci să o numească Elia’. (Viețile Sfinților)

‘Deci, fericita împărăteasă Elena, vrând să găsească crucea cea de viață făcătoare a Domnului, cea ascunsă de evrei, a chemat pe toți evreii și i-a întrebat pe dânșii, ca să-i arate ei locul unde era ascunsă cinstita cruce a Domnului. Dar lepădându-se ei, că nu știu, împărăteasa Elena i-a îngrozit cu munci și cu moarte, și aceia i-au arătat ei un bărbat bătrân, anume Iuda, zicând: ‘Acesta poate să-ți arate ție ceea ce se caută, de vreme ce este fiul unui cinstit prooroc’ ‘. (Viețile Sfinților)

Făcându-se multă cercetare, au mers la un loc unde era un munte mare împresurat cu pământ și cu pietre, acolo, Iuda a arătat că este ascunsă crucea Domnului.

Împărăteasa Elena a poruncit ca să se risipească capiștea cea idolească și să se răscolească țarina și să se sape. Iar patriarhul Ierusalimului, Macarie, rugându-se la locul acela, îndată s-a arătat mormântul și locul căpățânii în partea dinspre răsărit și aproape de dânsele au aflat îngropate trei cruci și după aceea au aflat cinstitele piroane. Dar neștiind care ar fi fost crucea lui Hristos, s-a întâmplat în acea vreme că se ducea un mort la îngropare și atunci patriarhul, a cerut celor ce-l duceau să stea; și se așezară crucile pe mortul acela câte una pe rând, iar când au pus crucea lui Hristos, îndată mortul a înviat și s-a sculat viu cu puterea Dumnezeieștii Cruci a Domnului.

Deci, împărăteasa primind cu bucurie cinstita cruce, i s-a închinat și a sărutat-o; asemenea și toată suita împărătească. Alții însă nu puteau să vadă și să sărute sfânta cruce în acea vreme, din pricina mulțimii celei mari de lume, și au dorit ca măcar de departe s-o poată vedea. Atunci patriarhul Macarie, stând la un loc mai înalt, a făcut înălțarea, arătând cinstita cruce mulțimii, iar ei au strigat: ‘Doamne miluiește’.

De atunci s-a început praznicul ‘Înălțării cinstitei Cruci a Domnului’.

Al doilea eveniment, pentru care această mare sărbătoare s-a generalizat, a fost aducerea Sfintei Cruci de la perși. În anul 611, trupele persane au intrat în Ierusalim, au distrus Biserica Învierii și au luat crucea pe care fusese răstignit Hristos. Câțiva ani mai târziu, în 629, împăratul Heraclius a înfrânt armatele perșilor și i-a alungat din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost recuperată și adusă de însuși împăratul, care, la 14 septembrie 630, a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credincioșilor.

În 634, Sfânta Cruce a fost dusă în procesiune solemnă de la Ierusalim la Constantinopol. De atunci, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, limitată până în acel an numai la Ierusalim, s-a extins treptat, în toată Biserica de Răsărit.

În Biserica apuseană, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine.

Înălțarea Sfintei Cruci, spre deosebire de alte praznice împărătești, se serbează cu post, pentru că aduce aminte de patimile și de moartea Mântuitorului Hristos. (surse: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com; vol. ‘Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an’, Arhimandrit Cleopa Ilie, 1996)

Calendar ortodox 14 septembrie 2026.Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii

În calendarul popular, Ziua Crucii se mai numește și „Crucea Mare”.

Situată cu o zi înainte de echinocțiul de toamnă, sărbătoarea marchează sfârșitul verii și începutul toamnei. Este momentul în care insectele încep să se ascundă în pământ, pregătindu-se pentru iarnă, iar păsările migratoare pleacă spre țări mai calde. Pământul se închide și pentru flori și alte plante, care încep să se ofilească. Este ultima zi în care se mai pot culege plante de leac, care se sfințesc la biserică, se usucă și se țin la icoane. Se crede că florile de busuioc sfințite de Ziua Crucii pot alina durerile puternice. Tradiția spune că plantele care își mai păstrează frumusețea după Ziua Crucii sunt plante necurate. Iar fragii, dacă încă se mai găsesc după data de 14 septembrie, nu se mănâncă, pentru că ei sunt destinați morților.

Citeste si Rugăciune puternică pentru a atrage banii în viața ta. Rostește-o în fiecare zi și o să vezi că face minuni

Un alt nume popular pentru ziua de Înălțarea Sfintei Cruci este „Ziua Șarpelui”. Se spune că, înainte de a intra în pământ, șerpii se adună și creează o piatră scumpă. Cine reușește să le ia această piatră, va avea puterea de a tămădui boli. Șerpii care au mușcat oameni în timpul anului nu mai au puterea să intre în pământ, fiind pedepsiți pentru acest păcat. Ei vor rămâne afară și vor muri.

Tot pe 14 septembrie se ține și Cârstovul Viilor, de acum începându-se culesul strugurilor. Preoții sfințesc via și butoaiele de vin, pentru ca recolta bogată să fie și în viitor. Nu se culeg strugurii de pe ultima tufă de vie, aceștia rămânând ca ofrandă păsărilor și fiind numiți „strugurii lui Dumnezeu”.

Superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci
În lumea satului, Ziua Crucii este marcată și de o serie de superstiții:

Dacă va tuna în Ziua Crucii, e semn că toamna va fi lungă.
Dacă se adună ciorile, va cădea brumă în curând.
Dacă în această zi cocorii se pregătesc să plece, vremea se va răci.
Se spune că astăzi florile vorbesc între ele, înainte de a se usca.
Florile strânse de Ziua Crucii și ținute la streașina casei vor ține trăsnetul departe.
Prunele culese în dimineața zilei de 14 septembrie, pe nemâncate, sunt bune la descântece și la vindecarea bolilor.
Se crede că cine nu ține sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci se va îmbolnăvi.
Cine păstrează în portofel monede sfințite la biserică de Ziua Crucii se va bucură de bunăstare.

Rugăciune de Înălțarea Sfintei Cruci
De Înălțarea Sfintei Cruci, creștinii pot rosti Rugăciunea Sfintei Cruci, pentru a ține necazurile departe și pentru a își găsi liniștea.

„Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând cu veselie:

Bucură-te preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostri Iisus Hristos, care S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre alungarea pizmașului.

O, preacinstită si de viață făcătoare a Domnului Cruce, ajută-mi cu Sfânta Fecioară, Născătoarea de Dumnezeu și cu toți sfinții, în veci. Amin.”

Semnul Crucii, unul dintre rituarile cele mai vechi ale Bisericii
Semnul Crucii este unul dintre riturile cele mai vechi ale Bisericii. „Unind cele trei degete mărturisim credinţa noastră în Sfânta Treime, Dumnezeu este Unul în Fiinţă, dar Întreit în Persoane într-o Unitate deplină. Însemnând fruntea cu semnul crucii spunem în numele Tatălui, adică îl mărturisim pe Dumnezeu Tatăl ca principiu, aşa cum fruntea este lăcaşul minţii, tot aşa şi Dumnezeu Tatăl este principiu în Sfânta Treime. Dar Dumnezeu Tatăl a trimis pe Fiul în lume din iubire, însemnăm apoi inima care este lăcaşul iubirii, coborârea aceasta exprimă tocmai actul Întrupării.

Mântuitorul a venit în lume ne-a mântuit, apoi S-a înălţat la ceruri şi a şezut de-a dreapta Tatălui, de aceea noi însemnăm umărul drept, nu umărul stâng. Dumnezeu Tatăl (Mitropolitul Ardealului a rostit aceste cuvinte însemnându-se cu semnul sfintei cruci, ducând mâna la frunte – n.r.) trimiţând pe Fiul în lume care ne-a mântuit (ducând mâna în jos), Fiul S-a înălţat la ceruri şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl (ducând mâna la umărul drept) şi a biruit pe vrăjmaşi (ducând mâna la umărul stâng).

Lăsăm mâna în jos şi spunem Amin, adică aşa să fie. Duhul Sfânt ne pecetluieşte nouă umerii noştri care este semnul puterii”, potrivit ÎPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.

Pelerinaj la crucile de la Dervent
An de an, la 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Crucii sau Ziua Crucii, mii de pelerini își îndreaptă pașii către tărâmul Dobrogei, la Mânăstirea Dervent, din județul Constanța. Este Ziua Hramului sfântului lăcaș, praznicul împărătesc dedicat Înălțării Sfintei Cruci. Acum se evocă două evenimente importante din istoria lemnului Sfintei Cruci, unul legat de aflarea lemnului, în secolul al IV-lea, de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama lui Constantin cel Mare.

Al doilea eveniment memorabil ține de simbolul victoriei creștinismului împotriva păgânismului. Tot pe 14 septembrie, dar în 630, Patriarhul Zaharia al Ierusalimului a înălțat din nou Crucea. La Mânăstirea Dervent, credincioșii pot simți binecuvântarea Crucilor prin alinarea suferințelor, mângâierea Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului și puterea Izvorului Tămăduirii.

Mii de credincioși vin în pelerinaj de Ziua Crucii, pe Muntele Mic
Creștinii participă la pelerinajul de pe Muntele Mic cu ocazia praznicului Înălțării Sfintei Cruci. Oamenii vin să închine rugăciuni fierbinți la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului de la Mânăstirea Călugăra, Mânăstirea Teiuş şi Parohia Măru, din Eparhia Caransebeşului.

Ce sfinți sunt pomeniți în ziua Înălțării Sfintei Cruci

De Ziua Crucii, creștinii mai fac pomenirea:

Adormirii în Domnul a Sfântului Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului;
Împărătesei Plachila;
Sfinților Părinți care au participat la Sinodul al VI-lea Ecumenic;
Sfântului Mucenic Papa;
Sfântului Mucenic Teoclit;
Sfântului Valerian, pruncul;
Sfântului Cuvios Mucenic Macarie de la Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos).
Sultanei Mara, prințesă Serbiei.
Sfânta Cruce este cinstită în mai multe zile, pe parcursul anului

Sfânta Cruce nu este cinstită doar pe 14 septembrie, ci în mai multe zile pe parcursul anului după cum urmează:

14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci, serbată în data de 14 septembrie- care ne amintește de cele două evenimente din 335 și 629 în care Sfânta Cruce a fost înălțată la Ierusalim;
Doua duminici speciale, notate în calendar ca Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci și Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci;
6 martie: Aflarea Sfintei Cruci de către împărăteasa Elena,
Duminica a treia din Postul Paștelui, numită a Crucii, ce a fost instituită la Constantinopol în secolul al VIII-lea;
7 mai: Arătarea semnului Sfintei Cruci Împăratului Constantin,
1 august: Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei și de viata făcătoarei Cruci
Doua zile pe săptămână- miercurea și vinerea sunt consacrate cinstirii Sfintei Cruci.

Rugăciunea pentru Înălțarea Sfintei Cruci. Rugăciunea Sfintei Cruci

„Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:

Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin.

În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, îți încredințez sufletul meu, păzește-mă, binecuvântează-mă, miluiește-mă după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale și viața veșnică îmi dăruiește. Amin” (sursă: CrestinOrtodox.ro)