Cristian Pîrvulescu explică de ce alegerile anticipate nu vor rezolva criza guvernamentală: „Am ajunge în acelaşi impas”. Cum arată ultimul SONDAJ şi ce soluţii are preşedintele Nicuşor Dan

Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, susține că alegerile anticipate, care ar fi o premieră pentru România post-decembristă, este mult mai puțin probabilă decât se vehiculează. Acesta subliniază că, deși este un scenariu, organizarea de alegeri anticipate nu este obligatorie pentru conducerea țării.

„Dacă următorul premier desemnat pică la votul de învestitură, președintele poate dizolva Parlamentul, lucru care nu s-a întâmplat niciodată după 1991. Dizolvarea rămâne însă o posibilitate, nu o obligație, și presupune ca parlamentarii să-și scurteze singuri mandatul cu doi ani. Calendarul nu este o piedică, pentru că guvernul demis poate adopta hotărârea privind data alegerilor odată cu decretul de dizolvare. Realist, vorbim de sfârșitul lui decembrie sau de ianuarie 2027”, explică Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”.

Profesorul susține că organizarea alegerilor anticipate nu ar rezolva neapărat blocajul politic în care România este de peste patru luni, pentru că deși au existat voturile necesare pentru demiterea guvernului Bolojan, acestea nu au fost valabile și la învestirea unui alt guvern. Astfel, România ar putea intra într-o noua situație de blocaj, pentru că legea fundamentală nu permite organizarea unui nou scrutin pentru un an.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Noul Parlament ar putea fi la fel de fragmentat ca cel actual, doar cu o altă ierarhie între partide, iar problema celor 233 de voturi ar rămâne aceeași. Diferența este că o nouă dizolvare nu ar mai fi posibilă decât după un an. Am ajunge, cel mai probabil, în același impas, dacă partidele nu-și schimbă strategia, dar fără nicio ieșire constituțională. Criza economică nu vine din lipsa alegerilor, ci din refuzul partidelor de a-și asuma costul ajustării, iar campania electorală nu va ameliora problema deficitului”, spune politologul.

Alte articole

Traian Băsescu susține ideea alegerilor anticipate: „Este un drum prin care putem îndrepta toate erorile de la alegerile catastrofale ale anului 2024”

Bolojan spune că liberalii nu vor sabota anticipatele, dacă se îndeplinesc condițiile pentru acestea. ”Uitaţi-vă unde am ajuns”

Traian Băsescu susține ideea alegerilor anticipate: „Este un drum prin care putem îndrepta toate erorile de la alegerile catastrofale ale anului 2024”

Pîrvulescu susține că, în ciuda unei eventuale organizări a alegerilor anticipate, guvernul Bolojan, demis în mai, ar continua să administreze treburile curente cel puțin până la sfârșitul iernii. Acesta susține că statul nu intră automat în paralizie, astfel că bugetul poate fi adoptat prin proceduri speciale sau, dacă nu este adoptat până la 1 ianuarie, se aplică cel vechi, cu limite lunare.

„Aceasta nu ar fi o fatalitate, ci alegerea partidelor”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

În cazul unor alegeri, profesorul susține că primul partid, cel mai probabil AUR conform datelor din sondaje, ar cere conducerea guvernului, iar PSD ar ajunge partener minor al extremei drepte și ar fi exclus din familia socialistă europeană. (…) Am ajunge tot la blocaj”, mărturisește specialistul.

„În 2020, AUR a intrat în Parlament aproape fără să apară în sondaje. În 2024, nimeni nu l-a văzut pe Călin Georgescu pe primul loc, iar în 2025 multe sondaje au ratat turul al doilea. Erorile au mers în ambele direcții, deci problema este una de metodă. Mai important decât cine comandă un sondaj este ce nu se publică odată cu el, adică eșantionul, ponderarea și rata de refuz. În plus, un procent național nu spune cum se împart mandatele pe județe. Cifrele arată temperatura momentului, nu compoziția viitorului Parlament”, explică profesorul SNSPA.

Pîrvulescu explică faptul că președintele Nicușor Dan, deja cotat foarte slab în percepția românilor, are o dilemă când vine vorba de pașii de urmat în cazul acestui blocaj, pentru că poate pierde singurul avantaj pe care îl are în fața partidelor.

Bolojan spune că liberalii nu vor sabota anticipatele, dacă se îndeplinesc condițiile pentru acestea. ”Uitaţi-vă unde am ajuns”

„În această criză, președintele dispune de cele mai importante pârghii, pentru că desemnează premierul și poate dizolva Parlamentul. După alegeri ar pierde-o pe a doua pentru un an întreg. Dacă noul Parlament s-ar bloca din nou, cum este probabil, ar desemna premieri fără să mai poată pune presiune pe partide.

Nicușor Dan nu ar fi pe buletinul de vot, dar campania s-ar face împotriva sa. Suspendarea cu care amenință extrema dreaptă nu este încă un risc real, ci o temă de campanie. Dilema președintelui este însă alta. Dacă dizolvă Parlamentul, își asumă niște alegeri care nu rezolvă criza. Dacă nu-l dizolvă, devine garantul unui guvern demis care poate rămâne în funcție fără termen. Cred că, după a doua respingere, dizolvarea va fi greu de evitat, dar i-ar slăbi poziția”, conchide Cristian Pîrvulescu.

Cele patru scenarii aflate în fața președintelui includ şi alegerile anticipate

1. Ilie Bolojan rămâne premier interimar pentru o perioadă îndelungată.

În lipsa celor 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou guvern, Nicușor Dan ar putea evita desemnarea unui alt candidat, iar Ilie Bolojan ar continua să conducă Guvernul interimar. În PNL există lideri care avansează ideea că acesta ar putea rămâne la Palatul Victoria nu doar până în această toamnă sau până în primăvară, ci chiar până în 2028.

Problema acestui scenariu este că presiunea politică pentru desemnarea unui premier crește, iar Guvernul interimar susține că nu poate lua decizii esențiale, precum rectificarea bugetară.

2. Se formează o majoritate PSD–PNL–USR–UDMR.

Președintele desemnează un premier, iar cele patru partide ajung la un acord pentru votul de învestitură. Este însă scenariul care pare cel mai îndepărtat de realitatea negocierilor din ultimele patru luni, marcate de un blocaj aproape complet.

3. Mandatul ajunge la PSD, la AUR sau la ambele

Acest scenariu a început să fie discutat în contextul în care George Simion ar încearca să atragă parlamentari din alte grupuri, inclusiv dintre cei care au declarat că ar susține un guvern în jurul PSD. Dacă AUR ar reuși să construiască o majoritate parlamentară, ar putea încerca să forțeze desemnarea unui premier din partea partidului.

Deocamdată, această variantă pare incompatibilă cu declarațiile făcute până acum de Nicușor Dan. O altă posibilitate ar fi desemnarea lui Sorin Grindeanu, care susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină cele 233 de voturi. Totuși, nici PSD nu dispune în prezent de această majoritate.

4. Un premier desemnat doar pentru a deschide calea anticipatelor.

Președintele ar putea nominaliza un candidat despre care se știe că nu va obține votul Parlamentului, ceea ce ar declanșa procedura care poate conduce la alegeri anticipate.

Sondaj INSCOP. AUR are mai mult ca PSD şi PNL la un loc, UDMR ar prinde parlamentul în marja de eroare

Sondaj INSCOP. În timp ce criza politică se adânceşte, AUR rămâne favorit în intențiile de vot, la distanță de peste 20 de procente de următorul clasat, potrivit ultimului sondaj INSCOP, dat publicității joi. PNL este detronat de pe locul al doilea pe care se clasa în mai, după ce guvernul Bolojan a fost demis.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 39,7 la sută dintre respondenți ar vota cu AUR, în creștere cu aproape un procent față de luna mai (38,2 la sută).

Pe locul al doilea în preferințe este PSD cu 18,7 la sută. Social-democrații erau în luna mai, după moțiune pe locul al treilea, în urma PNL, cu 17,8 la sută.

Robert Negoiță, avertisment dur pentru PSD. ”Cum e în Hamlet? ‘A fi sau a nu fi?’. E în mare pericol”. Ce crede despre scenariul anticipatelor

Liberalii au scăzut în intenția de vot față de acum patru luni, potrivit măsurătorii INSCOP: PNL este creditat cu 16,3 la sută, față de 20,3 la sută în luna mai.

„Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile de economice, sociale și de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliție de guvernare, nicunul nedepășind pragul de 20%. Dacă imediat după moțiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele 4 luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moțiunea de cenzură. PSD și USR se stabilizează, cu foarte ușoare recuperări de alegători mai ales în zona votanților mobilizați, iar AUR se menține în jurul procentului de 40%.”, Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Sondaj INSCOP: Românii s-au săturat de Guvernul Bolojan, 63,9% cer instalarea unui executiv cu puteri depline. AUR a trecut de 40%!

Sondaj INSCOP. Estimare participare vot parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 17.8% dintre români au ales 1, 1.3% au ales 2, 0.7% au ales 3, 0.6% au ales 4, 7.8% au ales 5, 2.5% au ales 6, 3.7% au ales 7. 3.5% indică 8, 3.5% 9 și 56.7% indică 10. 1.8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Intenție vot alegeri parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (70.6% din total eșantion)

• AUR: 39.7% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 38.2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai).

• PSD: 18.7% cu PSD (față de 17.5% în mai 2026, 20.1% în aprilie, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie 2025, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai).

• PNL: 16.3% cu PNL (față de 20.3% în mai 2026, 15.5% în aprilie, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie 2025, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai).

Victor Ponta, atac violent la adresa unui deputat USR: „Acesta NU este o „focă”, ci chiar un PORC: gras, mincinos și scârbos! Care face spume la gură și împroașcă pe toată lumea cu dejecțiile lui!”

• USR: 9% cu USR (față de 10% în mai 2026, 12.7% în aprilie, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie 2025, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai).

• UDMR: pentru UDMR ar vota 5.5% din alegători (față de 5% în mai 2026, 4.3% în aprilie, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie 2025, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

• SENS: pentru SENS – 4.1% (față de 2.5% în mai 2026, 2.4% în aprilie, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie 2025, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie).

• SOS România: pentru SOS Romania – 2.7% (față de 2.9% în mai 2026, 2.8% în aprilie, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie 2025, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie).

• POT: pentru POT ar vota 2.7% dintre alegători (față de 1.9% în mai 2026, 3.6% în aprilie, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie 2025, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie)

• Independent: 1% își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 0.9% în mai 2026, 1% în aprilie, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie 2025, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie).

• Alt partid: 0.3% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 0.9% în mai 2026, 0.7% în aprilie, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie 2025, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie)

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (45% din total eșantion)

40.2% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR (41,4% în mai 2026), 17.2% cu PNL (21,9% în mai 2026), 16.4% cu PSD (13,3% în mai 2026), și 11.4% cu USR (10,8% în mai 2026). Pentru UDMR ar opta 4.8% dintre alegători (3,4% în mai 2026), pentru SENS – 4.8% (2,3% în mai 2026), pentru POT – 2.2% (1,7% în mai 2026), iar pentru SOS România – 1.8% (3,1% în mai 2026). 1% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent (0.9% în mai 2026), iar 0.2% pentru alt partid (1.1% în mai 2026).

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1 – 7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.