El Niño apare la fiecare doi până la șase ani, când vânturile din Pacific slăbesc și permit apelor calde să se deplaseze spre est. Roxana Bojariu, șefa Departamentului de Climatologie ANM, a explicat efectele fenomenului asupra Europei și României.
„Vom avea, într-adevăr, un fenomen nou, cu o intensitate maximă în iarnă. Și dacă vorbim deja de anomalii de peste 2 grade Celsius într-o zonă critică din Pacificul tropical, în noiembrie am putea ajunge la circa 4 grade Celsius peste ceea ce ar fi normal. Asta ne duce la un episod fără precedent, care ar depăși inclusiv episodul din 2015 – 2016 la intensitate maximă. Mulți colegi climatologi care studiază fenomenul spun că suntem ‘în ape necunoscute’. În orice caz, pentru Europa și pentru România, evident, impactul este unul indirect.
Dar, așa cum arată studiile de până acum, acest impact indirect se face prin modurile de circulație din sectorul Atlanticul european și prin vortexul polar din iarnă. Ori, studiile arată că o sursa de căldură în Pacificul tropical poate favoriza episoade de iară mai severă în întreaga emisfera nordică, inclusiv în Europa. Oricum, dacă vor fi episoade cu condiții severe, ele vor fi limitate în timp.
În acest moment, nu putem spune clar care va fi localizarea lor în Europa, în America de Nord, în Asia, cu atât mai puțin în România. Totuși, ne putem aștepta, în orice caz, la fenomene extreme și în Europa. Efectele directe sunt pentru Australia, care va avea, probabil, probleme cu o vară foarte secetoasă, cu incendii de vegetație mai ales în nord și est. În Africa de Sud va fi secetă, vor fi precipitații mult mai abundente în sudul Statelor Unite și în zone de pe coasta vestică a Americii de Sud, cea de la Pacific”, a spus Roxana Bojariu.
Citește și: Prognoza meteo 15 septembrie. Vreme se încălzește în toată țara, dar va mai ploua
Totodată, ONU a avertizat că El Niño s-ar putea transforma în unul dintre cele mai puternice episoade din ultimele decenii, cu efecte deja vizibile la nivel global. Fenomenul favorizează seceta în anumite regiuni și furtunile și inundațiile în altele, iar temperaturile Oceanului Pacific au trecut cu peste două grade Celsius de valorile obișnuite.
Australia se teme de impactul asupra ecosistemelor marine, deja afectate de valurile de căldură oceanică, în timp ce Indonezia se confruntă cu incendii de vegetație care au distrus mai mult de 107.000 de hectare. Autoritățile au intensificat măsurile de intervenție, inclusiv prin operațiuni de provocare artificiale a ploilor.
Trei cicloane s-au format simultan în Pacific, pe fondul unui fenomen El Niño considerat fără precedent ca intensitate. Uraganele Lowell și Karina au ajuns la categoriile 5 și, respectiv 4, în timp ce furtuna tropicală Marie se intensifică și ar putea deveni uragan.
Climatologul Alexandru Trandafir susține că această succesiune rară de furtuni are legătură cu intensificarea acestui fenomen. O situație similară, cu patru cicloane succesivă, a fost înregistrată în 2015, un alt an cu El Niño puternic.