Întrebat despre dezvăluirile referitoare la activitatea lui Lucian Pahonțu în timpul Revoluției din decembrie 1989, președintele Nicușor Dan a început prin a recunoaște incapabilitatea statului de a stabili pe deplin responsabilii pentru victimele acelor zile
„În primul rând, Revoluția rămâne o rană. Dincolo de deschiderea democratică excepțională pe care a produs-o, faptul că au existat atât de multe victime și faptul că statul român nu a tranșat această chestiune și nu a spus cine sunt vinovații vor rămâne mult timp o rană în societatea noastră și o chestiune extrem de serioasă”, a declarat președintele, pentru Euronews România.
Nicușor Dan a lansat un atac la adresa modului în care Recorder a ales să prezinte cazul șefului SPP.
„Dincolo de asta, tocmai pentru că este o chestiune extrem de serioasă, acel articol din Recorder a fost, în opinia mea, și tendențios, și neserios. Adică nu poți, într-o chestiune atât de serioasă, să începi cu o poză cu mine, cu domnul Pahonțu și cu cinci europarlamentari la o masă, la Bruxelles”, a afirmat Nicușor Dan.
Este o chestiune foarte serioasă, nu este o chestiune de bârfă. Iar apoi, în ceea ce privește faptele, articolul nu dovedește ceea ce pretinde că dovedește”, a continuat președintele.
Acesta a respins și ideea că poziția sa ar reprezenta o încercare de a-l proteja pe Lucian Pahonțu: „Nu este un scut. Eu nu am nicio obligație față de domnul Pahonțu, însă încerc să fiu echilibrat și corect cu toți oamenii cu care am de-a face, fie că sunt politicieni, fie că sunt șefi de instituții de stat”.
Șeful statului a insistat că acuzațiile formulate în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 trebuie susținute prin probe: „Tocmai pentru că este o acuzație atât de serioasă, ea trebuie probată. Și, în opinia mea, nu a fost probată”.
Întrebat dacă ar susține limitarea mandatelor șefilor serviciilor de infromații, președintele a declarat: „Desigur, da. Dacă va ajunge propunerea asta la mine, voi fi de acord cu ea. Dar cred că ea nu rezolvă substanța lucrurilor”.
Potrivit președintelui, problema principală este lipsa unui control civil real și eficient asupra serviciilor de informații.
„În opinia mea, suspiciunea sau solicitarea societății românești este un control civil serios cu privire la servicii. Am avut directori de servicii care au avut 5 ani, 7 ani, 8 ani. Deci au avut mandatul limitat. Am avut un control civil real, serios, pe servicii? N-am avut.
Problema este de cum echilibrăm această relație, astfel încât și serviciul de informații să își realizeze obiectivele care, în mare parte, sunt secrete. Și societatea, prin reprezentanții ei politici, că asta este democrația, să fie sigură că nu se depășesc niște linii democratice. Cum facem mecanismul ăsta? Cum facem să schimbăm legile alea din ’91 ale securității naționale? Asta e o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a subliniat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că SRI are nevoie de un director civil, dar a explicat că simpla numire a acestuia nu rezolvă problema controlului asupra seriviciului.
„Am dat un interviu la un moment dat și cred că nu s-a înțeles bine ce am vrut să spun. Bineînțeles că e nevoie de un director civil la SRI. Întrebarea pe care am pus-o eu a fost că am avut director civil aproape tot timpul din ’91, când s-a înființat, până acum. Întrebarea e când am avut director civil a fost mai bine? Adică am avut controlul real civil sau nu l-am avut? Tot nu l-am avut”, a afirmat președintele.
În opinia sa, accentul trebuie pus pe „mecanismele de control”, astfel încât supravegherea civilă a serviciilor să funcționeze în mod real.