Vasile Dîncu susține că Uniunea Europeană ar trebui să introducă mecanisme prin care astfel de creșteri artificiale să poată fi „frânate”.
Mobilizarea pentru protestul fermierilor din 15 septembrie s-a făcut în mare parte pe rețelele sociale, unde, în zilele și orele dinaintea manifestației, au circulat numeroase apeluri la participare și la distribuirea mesajelor. Pe Facebook și TikTok au fost promovate îndemnuri precum „ne vedem la București, în Piața Victoriei”. În paralel cu mesajele fermierilor și crescătorilor de animale, în același spațiu online au circulat și teorii conspiraționiste și informații false, inclusiv afirmația că amenajările din jurul Parlamentului pentru un eveniment caritabil ar fi fost, de fapt, „baricade” ridicate de autorități înaintea protestului.
„Este problema guvernării algoritmilor, cum o numesc. Eu am pregătit și o scrisoare pe care o să o trimit Comisiei cu un proiect”, a declarat Vasile Dîncu.
Europarlamentarul susține că algoritmii platformelor nu sunt neutri și tind să favorizeze exact conținutul care produce reacții emoționale puternice și polarizare.
„Noi va trebui să luăm în calcul foarte serios aceste mijloace tehnice, care nu sunt neutre și care accelerează tot ceea ce înseamnă ideile care creează polaritate, ideile extreme, emoționale”, a spus Dîncu, potrivit mediafax.ro.
„Democrațiile sunt conduse mai degrabă printr-un mijloc tehnic”
Vasile Dîncu afirmă că influența algoritmilor asupra spațiului public a devenit atât de mare încât mecanismele clasice ale dezbaterii democratice riscă să fie puse în plan secund.
„Democrațiile, în acest moment, sunt conduse mai degrabă printr-un mijloc tehnic decât prin ceea ce numim noi diversitatea opiniilor”, a declarat acesta. Dîncu a făcut o paralelă și cu alegerile prezidențiale din România din 2024, fără să numească explicit un candidat, amintind modul în care un discurs prezent de ani de zile în spațiul public a dobândit într-un timp foarte scurt o vizibilitate uriașă în timpul campaniei.
„Ne aducem aminte cum s-au accelerat, de exemplu, niște idei în campania din 2024, cu toate că personajul era cunoscut înainte de ani de zile, ținea același discurs care nu avea impact și, dintr-o dată, în campanie, aceste lucruri au câștigat un impact deosebit”, a explicat europarlamentarul.
Dîncu cere un mecanism asemănător opririi tranzacțiilor pe burse
Vasile Dîncu consideră că Uniunea Europeană nu dispune în prezent de instrumente suficiente pentru situațiile în care un mesaj politic sau extremist capătă brusc o amploare foarte mare exclusiv prin efectul algoritmilor.
El a comparat un posibil mecanism european cu sistemele existente pe piețele financiare, unde tranzacțiile pot fi suspendate temporar atunci când apar fluctuații extreme.
„Noi nu avem în democrație și în guvernabilitatea platformelor mecanisme prin care se poate bloca o asemenea creștere bruscă. Bursa are, piețele financiare au asemenea mecanisme prin care se ia o pauză”, a declarat Dîncu.
În opinia sa, astfel de instrumente ar putea fi folosite atunci când autoritățile constată o amplificare anormală a unor mesaje extremiste, determinată în mare parte de funcționarea algoritmilor.
„Sper că vom avea asemenea mecanisme”, a adăugat europarlamentarul.
Propunerea apare și în raportul privind Scutul European pentru Democrație
Vasile Dîncu este vicepreședinte al Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul European pentru Democrație (EUDS), structură creată pentru a analiza interferențele străine, dezinformarea și vulnerabilitățile proceselor democratice.
Dîncu spune că raportul EUDS include deja o recomandare care deschide calea pentru dezvoltarea unor asemenea instrumente.
„În raportul nostru EUDS există o frază, există o indicație pentru ca să trecem la un asemenea tip de proiect, de legislație, pentru a putea să frânăm, să creăm mecanisme de frânare a acestei amplificări exagerate a unor mesaje care pot să ducă la manifestări extremiste sau care dezechilibrează, până la urmă, piața ideilor”, a afirmat Vasile Dîncu.
Raportul privind concluziile și recomandările Comisiei speciale pentru Scutul European pentru Democrație a fost adoptat în comisie în luna iunie și depus oficial în Parlamentul European la 25 august 2026.
Declarațiile lui Dîncu vin în ziua în care protestul neautorizat al fermierilor și crescătorilor de animale din Piața Victoriei a degenerat în incidente între manifestanți și forțele de ordine. Participanții au forțat cordoanele jandarmilor, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene. Mobilizarea pentru manifestație fusese anunțată și distribuită anterior pe rețelele sociale.
Sociologul Gelu Duminică: Ce se întâmplă acum în Piaţa Victoriei – nemulţumirea economică se combină cu neîncrederea în stat şi se amplifică prin reţele sociale / Totul asezonat cu politicieni care nu vor să-şi înţeleagă menirea
Sociologul Gelu Duminică afirmă, marţi, că ceea ce se întâmplă în Piaţa Victoriei ”e un tipar care apare ori de câte ori instituţiile se fac ca nu văd tensiunile şi rupturile sociale din timp”, iar România are încă dinn pandemie multe astfel de rupturi.
”Ce se întâmplă acum în Piaţa Victoriei e rezultatul unui lanţ de cauze care conduce obligatoriu la violenţă: nemulţumirea economică se combină cu neîncrederea în stat şi se amplifică prin reţele sociale. Totul asezonat cu politicieni care nu vor să-şi înţeleagă menirea”, a scris, marţi, pe Facebook, sociologul Gelu Duminică.
Acesta este de părere că violenţele la care s-a ajuns la protestul de marţi ”e (doar) un tipar care apare ori de câte ori instituţiile se fac ca nu văd tensiunile şi rupturile sociale din timp”.
De asemenea, sociologul afirmă că România, încă din pandemie, are ”multe, multe de tot” rupturi sociale.
Sute de fermieri protestează, marţi, în faţa Guvernului, reclamând situaţia dificilă în care se află zootehnia românească şi agricultura. Jandarmeria Capitalei a precizat că manifestaţia nu a fost autorizată şi recomanda participanţilor, printre altele, ”să adopte un comportament civilizat şi să evite conflictele de orice natură”.
Participanţii au forţat cordonul de jandarmi şi au blocat traficul pe şoseaua Kiseleff. Unii protestatari au aruncat cu obiecte şi s-au luat la bătaie cu jandarmii, care au folosit gaze lacrimogene.
Printre manifestanţi, au fost văzuţi şi susţinători ai lui Călin Georgescu, unii având tricouri imprimate cu imaginea acestuia.
Violenţe extreme au reizbucnit în jurul orei 15.00, când un grup masiv de protestatari a rupt cordonul de jandarmi dinspre strada Paris. Brigada Rutieră a restricţionat traficul pe toate arterele către Piaţa Victoriei.
Jandarmeria anunţă că 24 de persoane, între care opt jandarmi, au fost rănite, iar 26 de cetăţeni violenţi au fost scoşi din mulţime şi duşi la Poliţie.