Risipa alimentară ne golește buzunarele. Cât ne costă, de fapt, mâncarea pe care o aruncăm

Gospodăriile din România aruncă în total aproximativ 1,87 milioane de tone de alimente anual, arată Federația Băncilor pentru Alimente din România.

„În plină lună septembrie, dedicată la nivel internaţional combaterii risipei de hrană şi în contextul în care Reţeaua naţională marchează un deceniu de la înfiinţarea primei Bănci pentru Alimente din România, la Bucureşti, atenţia publică se îndreaptă către un aspect adesea ignorat: costul financiar invizibil al mâncării care ajunge la gunoi.

Într-o perioadă în care preţurile alimentelor rămân o preocupare majoră pentru fiecare familie şi fiecare afacere, risipa alimentară reprezintă, în cel mai direct mod, o gaură neagră în buget. Traseul ‘cumpărăm, uităm, aruncăm’ a devenit un obicei neconştientizat care ne costă scump, atât la nivel individual, cât şi la nivel macroeconomic”, se arată într-un comunicat trimis Agerpres de Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Peste jumătate din risipa alimentară are loc în gospodării

Potirvit datelor Eurostat, peste 53% din risipa alimentară la nivel europeamn se produce chiar în gospodării.

Alte articole

Lucian Popa de la Survivor a dezvăluit în mediul online nota de plată de la un restaurant din zona Castelului Bran: „Doar mâncare, fără băutură”

Vești bune pentru români. Adrian Negrescu: România ar putea înregistra o mică scădere economică în trimestrele III și IV

În spatele statisticilor îngrijorătoare stau decizii ineficiente din punct de vedere economic: cumpărăturile fără o listă clară de nevoi sau pe stomacul gol, gătitul în exces fără o strategie de revalorificare a resturilor, depozitarea neadecvată în frigider sau chiar aruncarea prematură a hraneu din cauza neînțelegerii diferenței dintre „A se consuma până la” (data limită de siguranţă) şi „A se consuma de preferinţă înainte de” (data de calitate optimă).

„Toate aceste mici neglijenţe zilnice se acumulează, însemnând pentru o familie obişnuită o pierdere directă de până la câteva mii de lei în fiecare an – bani care ar fi putut fi economisiţi sau direcţionaţi către educaţie, sănătate şi servicii esenţiale”, atrage atenţia FBAR.

Citește și: Culisele dezastrului din turismul românesc. Un grup de turiști ajuns la Bâlea Lac a plătit 400 de lei pentru parcare, iar toaleta era închisă: „Nu este absolut deloc normal să aibă un orar de funcționare”

FBAR subliniază că prevenirea risipei și donarea surplusului reprezintă o ecuație economică câștigătoare. Astfel, pe plan economic, legislația din România oferă facilități fiscale majore companiilor donatoare, cum ar fi deductibilitatea fiscală integrală la calculul impozitului pe profit și scutire de TVA pentru alimentele trasferate gratuit către Băncile pentru Alimente.

„Risipa alimentară nu este doar o problemă morală sau de mediu, ci este o problemă de gestiune economică gravă. Când aruncăm mâncare, aruncăm bani, energie, muncă şi resurse naturale. În timp ce o familie pierde sute de lei pe lună pe alimente uitate în frigider, la capătul celălalt al lanţului există români care nu au ce pune pe masă.

La Băncile pentru Alimente, de 10 ani dovedim că există un alt drum: un mecanism în care fiecare leu investit în logistica noastră multiplică de peste 13 ori valoarea hranei salvate. Vă invităm să privim farfuria şi bugetul cu mai mult respect şi să transformăm risipa în solidaritate”, a declarat preşedintele Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România, Romuald Bulai, citat în comunicat.

Citește și: Ce se mai fură în ziua de azi. Doi bulgari i-au lăsat pe cercetătorii români fără un aparat de 20.000 de euro pentru monitorizarea sturionilor!

Federaţia Băncilor pentru Alimente din România şi cele nouă Bănci Regionale din Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi formează o reţea naţională de solidaritate, care salvează zi de zi hrană de la risipă şi o transformă în sprijin real pentru comunităţile vulnerabile.

FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA. De la înfiinţare, în 2016, şi până la finalul lunii iunie 2026, Reţeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49.000 de tone de produse: peste 44.000 de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4.000 de tone de alimente donate prin Colecta Naţională de Alimente şi peste 1.800 de tone de produse non-food.

Cele peste 48.000 de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile.