Datoria României are o perspectivă mai bună pentru 2035, după reducerea deficitului. Riscurile fiscale rămân însă ridicate, arată o analiză Erste Group Research

Perspectiva datoriei publice a României pentru următorul deceniu s-a îmbunătățit semnificativ față de estimările de anul trecut, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală.

Potrivit unei analize Erste Group Research bazate pe proiecțiile Comisiei Europene, nivelul datoriei estimat pentru 2035 este cu aproximativ 15 puncte procentuale mai mic decât în calculele realizate în 2024.

Analiza Erste compară proiecțiile publicate de Comisia Europeană în edițiile din 2024 și 2025 ale Debt Sustainability Monitor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Euro a ajuns la 5.2788 lei la BNR. A depășit nivelul maxim înregistrat pe 6 mai, a doua zi după căderea Guvernului Bolojan

Alte articole

Carmen Harra și-a anulat vizita în România după ce ar fi primit amenințări cu moartea: „Nu mai vin niciodată”

Strada din România care te duce în altă țară în doar câteva minute. Cum treci granița

În cazul României, diferența dintre cele două exerciții ajunge la aproximativ 15 puncte procentuale în favoarea celei mai recente estimări. România se numără, astfel, printre statele din Europa Centrală și de Est pentru care perspectiva datoriei publice s-a îmbunătățit cel mai mult.

Calculele Comisiei Europene se întind pe o perioadă de zece ani și iau în considerare factori precum soldul primar structural, ritmul de creștere economică, nivelul dobânzilor și al inflației, dar și impactul îmbătrânirii populației asupra cheltuielilor publice.

Proiecția trebuie însă interpretată cu atenție pentru că scenariul folosit este unul de tip „no-policy-change”, care presupune că nu vor fi adoptate noi măsuri de politică fiscală.

Unul dintre elementele care au contribuit la schimbarea perspectivei este reducerea deficitului bugetar. Potrivit analizei Erste, acesta a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să continue pe o traiectorie descendentă.

„Consolidarea fiscală din România a dat roade în ceea ce privește îmbunătățirea datoriei publice estimate pentru 2035”, notează analiștii Erste.

Îmbunătățirea proiecțiilor nu înseamnă că problemele legate de finanțele publice au fost eliminate, în contextul în care datoria României continuă să crească pe termen scurt, în timp ce nivelul ridicat al deficitului primar și costurile de finanțare mențin presiunea asupra bugetului.

România pornește, de altfel, de la una dintre cele mai dificile poziții fiscale din regiune. Reducerea deficitului trebuie să continue într-un moment în care statul are în continuare nevoie de finanțare semnificativă.

Evoluția estimată pentru România este diferită de cea înregistrată în cazul mai multor state din Europa Centrală și de Est.

În noile calcule ale Comisiei Europene, perspectiva datoriei s-a deteriorat în special pentru Ungaria și Polonia, dar și pentru Slovenia. Creșteri ale proiecțiilor, într-o măsură mai redusă, apar și în cazul Croației, Cehiei și Slovaciei.

Citește și : Nazare, din SUA: ”Există o îngrijorare justificată a tuturor investitorilor, atâta timp cât România nu are încă un guvern învestit”

În scenariul în care nu sunt adoptate măsuri fiscale suplimentare, raportul datorie/PIB ar depăși 100% în Ungaria, Polonia și Slovacia în următorul deceniu.