BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă

După o creştere de 0,7% a economiei României în 2025, BERD se aşteaptă la un declin de 0,2% în 2026 şi un avans de 1,8% în 2027, scrie Agerpres.

„După un declin sever al economiei în ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru din 2026, în urma unei scăderi de 4,6% a producției industriale, a reculului din servicii și din vânzările cu amănuntul. În contrast, sectorul construcțiilor a crescut, susținut de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Deși dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Inflația a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august 2026, dar rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. Deprecierea leului față de euro, cuplată cu prețurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste”, se arată în raportul BERD.

Motivul pentru care euro a atins un nou record. Investitorii își mută banii în Bulgaria și Polonia: „Ne îndreptăm spre o furtună financiară”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ce s-a atenuat la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar a fost cu 37% mai scăzut în termeni nominali în ianuarie – iulie 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ținta de deficit pe ansamblul acestui an, de 6,2% din PIB, pare realizabilă, previzionează instituția financiară internațională.

Alte articole

Președintele Consiliului Fiscal, despre înghețarea pensiilor și salariilor în 2027: ”Trebuie să treci pe altă planetă ca să te gândești la asta”

România, codașă la încasarea taxelor: deficitul de TVA a ajuns la 30%, de trei ori peste media UE

„Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor și finalizarea investițiilor finanțate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creștere în semestrul doi. Economia ar urma să se contracteze cu o medie de 0,2% în 2026, apoi să crească cu 1,8% în 2027, în pofida unei probabile scăderi a investițiilor publice. Riscurile de evoluție negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, șocul prețurilor energiei și cererea externă slabă”, menționează sursa citată.

Citeşte şi: Euro a ajuns la 5.2788 lei la BNR. A depășit nivelul maxim înregistrat pe 6 mai, a doua zi după căderea Guvernului Bolojan

Economia României riscă să intre în stagflație. Cosmin Marinescu, BNR: Perspectivele se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ

Cosmin Marinescu afirmă, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR și într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum, că economia României traversează o perioadă dificilă, pe fondul suprapunerii incertitudinilor internaționale cu cele politice și guvernamentale interne.

„După doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație”, afirmă viceguvernatorul BNR.
Scăderea consumului și diferența puternic negativă dintre nivelul efectiv al economiei și potențialul acesteia indică, potrivit lui Marinescu, nevoia unei schimbări a modelului de creștere. Investițiile ar trebui să preia un rol mai important, în locul unei dezvoltări susținute de consum și deficite.

iceguvernatorul BNR arată că inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă. Rata a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, o reducere de aproximativ patru puncte procentuale.

Prognozele indică însă că inflația poate depăși sensibil 6% la sfârșitul acestui an. Revenirea în intervalul țintei este estimată pentru ultimul trimestru din 2027.

În paralel, procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și anul viitor. Cosmin Marinescu arată că deficitul bugetar a fost redus consistent, dar consideră că ajustarea trebuie continuată „în mod susținut și credibil” și în 2027.

Presiunile asupra finanțelor publice rămân importante. Datoria publică a depășit pragul de referință de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), iar cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul pentru anul curent.

O altă problemă semnalată de viceguvernatorul BNR este modul în care se ajustează deficitul balanței comerciale.

Acesta s-a redus, însă într-un ritm mai lent decât era anticipat. Mai mult, evoluția nu este determinată de o creștere importantă a exporturilor, ci în principal de reducerea consumului și, implicit, a cererii interne.

Cosmin Marinescu identifică trei condiții importante pentru schimbarea modelului economic. Prima este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului și a fondurilor europene.

A doua condiție este îmbunătățirea finanțării și capitalizării firmelor. Marinescu atrage atenția că România are cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, în timp ce subcapitalizarea continuă să afecteze sănătatea financiară a companiilor.

A treia schimbare privește competitivitatea externă. România trebuie să treacă de la concurența bazată în principal pe costuri reduse la una susținută de calitatea produselor, inovare și tehnologie.