Elevii şi studenţii cer, la deschiderea anului şcolar, 6% din PIB pentru Educaţie

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) îşi exprimă îngrijorarea că, deşi elevii s-au întors la şcoală cu speranţa că vor avea cadre didactice bine pregătite, săli de clasă echipate cu aparatură modernă şi sprijin din partea statului pentru cei cu probleme financiare, aşteptările lor nu vor putea fi atinse nici în acest an, din cauza bugetului mic alocat pentru educaţie, potrivit Mediafax.

„Consiliul Naţional al Elevilor solicită Guvernului acordarea a şase la sută din PIB pentru educaţie. În prezent, sistemul educaţional preuniversitar necesită o creştere a finanţării pentru a fi posibilă revizuirea programei şcolare, dotarea tehnică a unităţilor de învăţământ, formarea tinerilor pentru piaţa muncii şi asigurarea unor condiţii şi servicii sociale favorabile, precum burse, alocaţii şcolare şi programe de consiliere şi orientare în carieră”, se arată într-un comunicat semnat de cele două organizaţii.

În opinia elevilor şi studenţilor, printre priorităţile de finanţare şi evaluare ale sistemului se află şi şcolile tehnologice, care nu dispun de infrastructura necesară pregătirii elevilor pentru piaţa muncii şi care, de cele mai multe ori, nu oferă absolveniţilor cadrul necesar pentru intrarea în câmpul muncii. În învăţământul tehnologic, din cauza schimbărilor frecvente a modulelor şi a programei şcolare, elevii şi profesorii sunt bulversaţi şi demotivaţi, susţin reprezentanţii elevilor, care doresc ca această filieră să se axeze pe o formarea de competenţe vizibilă ulterior pe piaţa muncii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Subfinanţarea sistemului educaţional afectează prezentul şi viitorul societăţii româneşti. Consecinţele sunt grave şi multiple, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea personală şi profesională a elevilor, cât şi oportunităţile pe care aceştia le vor avea în viitor. Educaţia este considerată ca fiind o prioritate naţională, însă nu a fost tratată corespunzător. Trebuie să ne conformăm normelor europene, iar creşterea finanţării pentru educaţie reprezintă calea spre dezvoltarea unui sistem adaptat nevoilor socio-economice actuale” susţine preşedintele CNE, Iulia-Flavia Miron.

Alte articole

Protest împotriva uniformelor școlare. Elevii din școlile din România se îmbracă luni în negru: ”Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebaţi”

Daniel David, filosofii despre bugetul la Educaţie după demisie: „E ca pisica lui Schrödinger: există simultan în mai multe stări”

La rândul său, preşedintele ANOSR, Mihai Dragoş, este de părere că problemele legate de slaba finanţare a educaţiei nu afectează doar studenţii şi universităţile, ci şi elevii şi profesorii din licee, gimnazii, şcoli primare sau grădiniţe, care resimt îndeaproape efectele unui buget insuficient.

„O pregătire slabă a elevilor le aduce acestora dificultăţi în adaptarea la cerinţele universităţilor, lucru ce a dus la situaţia în care foarte mulţi studenţi abandonează încă din primul an de studiu, asta fără să mai ţinem cont de numărul mare de elevi care nici măcar nu au şansa înscrierii la facultate din cauză părăsirii şcolii cu mult înainte de absolvire. Constatăm cu dezamăgire că actuala generaţie de elevi este condamnată la încă un an de sacrificiu datorat dezinteresului guvernanţilor faţă de investiţia în educaţie, lucru care pune sub semnul întrebării responsabilitatea cu care guvernanţii tratează viitorul tinerei generaţii şi implicit, viitorul României”, a declarat Mihai Dragoş, citat în comunicat.