Nazare, despre riscul căderii în junk: ”Un rating de investiţii nu se păstrează prin promisiuni sau declaraţii”. Ce ne așteaptă în 2027

Se apropie ziua în care agenția de rating Standard & Poor’s va da ”verdictul” pentru România, în sensul retrogradării în junk sau menținerii țării noastre în categoria celor recomandate pentru investiții. Șeful interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, ține să sublinieze, în acest context, că ”un rating de investiţii nu se păstrează prin promisiuni sau declaraţii”, ci prin rezultate.

Nazare anticipează, pe de altă parte, că 2027 ar putea fi un an mai delicat decât în curs, din punct de vedere bugetar.

”În aceste zile, continuă evaluarea S&P. Am prezentat deschis rezultatele obţinute, dar şi riscurile pe care le avem în faţă. Un rating de investiţii nu se păstrează prin promisiuni sau declaraţii. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuţie, prin predictibilitate şi prin continuitatea politicilor responsabile.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De aceea, trebuie să vorbim deschis şi despre provocările bugetului pentru 2027, care va trebui adoptat în Parlament. Prudenţa, precauţia şi responsabilitatea sunt esenţiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, a scris Nazare, pe rețelele de sociallizare.

Alte articole

Lista miniștrilor Guvernului Siegfried Mureșan. Alexandru Nazare nu va mai fi ministru de Finanțe și apar noi nume în Executiv (surse)

BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă

Ministrul interimar al Finanțelor a detaliat problema presiunilor pe bugetul din 2027, printre care aceea a indexării pensiilor și salariilor, în condițiile în care ”presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate”.

”Avem în faţă probleme structurale legate de dimensiunea şi eficienţa administraţiei publice. După doi ani în care salariile din sectorul public şi pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate.

România are, în acelaşi timp, un stoc important de obligaţii rezultate din hotărâri judecătoreşti neachitate în ultimii ani, care trebuie, la rândul său, gestionat responsabil. Iar acestea sunt doar o parte dintre obligaţiile de plăţi care pun presiune pe bugetul anului viitor.

Sunt probleme care nu se rezolvă doar într-un an sau doi şi care necesită măsuri consecvente în continuare. Există, în acelaşi timp, angajamente de reducere sau de eliminare a unor taxe – măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă în acelaşi timp venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor”, a precizat Alexandru Nazare.

Citește și Anunţul momentului de la BNR. Leul se prăbușește în plină criză politică, euro este aproape de un nou record

În aceeași postare, șeful Finanțelor a subliniat și că banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ”nu vor mai reprezenta aceeași sursă pentru bugetele viitoare”, astfel că va trebui construit, pentru anul viitor, un buget ”realist și credibil”:

”Se încheie, totodată, componenta excepțională de finanțare prin PNRR. Granturile care au permis României să susțină în ultimii ani un volum foarte ridicat de investiții nu vor mai reprezenta aceeași sursă pentru bugetele viitoare. Dacă vrem să păstrăm investițiile la un nivel ridicat, trebuie să compensăm această schimbare prin fondurile politicii de coeziune, o prioritizare mult mai strictă a investițiilor naționale și, mai ales, printr-o participare mai mare a capitalului privat.
Toate acestea vin într-un moment în care economia încă resimte inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării, iar costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație. Avem în continuare și un dezechilibru extern important, vizibil în deficitul de cont curent. Sunt realități care influențează consumul, investițiile, competitivitatea și, implicit, veniturile viitoare ale bugetului.
De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate.
Avem nevoie de un buget pentru 2027 realist și credibil, care să continue consolidarea, dar care să pregătească în același timp economia pentru trecerea de la modelul de investiții susținut excepțional de PNRR la un model bazat mai mult pe fonduri europene structurale, capital privat și investiții publice atent prioritizate”.

Citește și INS: Românii se pregătesc pentru creșteri de prețuri. Comercianții estimează noi scumpiri în lunile următoare