Decizie în procesul pentru anularea decretului prin care a fost desemnat premier Siegfried Mureșan! Ce au hotărât judecătorii

Decizie în procesul pentru anularea decretului prin care a fost desemnat premier Siegfried Mureșan!

Judecătorii au respins cererea de anulare, pe motiv că este inadmisibilă.

Înaintea pronunțării asupra suspendării, instanța a soluționat o cerere de recuzare formulată de Administrația Prezidențială. Potrivit portalului instanțelor, cererea a fost respinsă marți, la ora 12:00, ca neîntemeiată. Instanța a constatat totodată că Administrația Prezidențială este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare, transmite mediafax.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Solicitarea de anulare a decretului privind desemnarea lui Mureșan fusese formulată de Asociația Italienilor din România, la conducerea căreia se află o deputată neafiliată.

Alte articole

Siegfried Mureşan, replică după mesajul de la Cotroceni: „Dacă acest Guvern nu trece, ne întoarcem la ziua în care a căzut Guvernul Biolojan”

Continuă audierile în Parlament pentru Guvernul Siegfried Mureșan. Aviz favorabil pentru Mircea Abrudean și Dragoș Pîslaru, Raluca Turcan, Oana Gheorghiu, Mihai Dimian şi Andreea Chiş au picat testul / PSD și AUR nu votează acest executiv

În acest proces, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT are calitatea de reclamant, în timp ce Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial figurează ca pârâte.

Citește și Decizie în unanimitate la CCR. Excluderea unor femei de la indemnizația de risc maternal, declarată neconstituțională

Decretul nr. 770 a fost emis de șeful statului la 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial nr. 799 din aceeași zi.

Actul prezidențial are un singur articol și stabilește desemnarea lui Siegfried Mureșan în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru. ”Se desemnează domnul Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, se arată în decret.

Asociația Italienilor din România a fost înființată în 1993, la Suceava, de un grup de descendenți ai emigranților italieni stabiliți în Bucovina, iar în 1996 a dobândit personalitate juridică.

Potrivit prezentării de pe site-ul propriu, organizația urmărește conservarea și promovarea identității comunității italiene din România și desfășoară proiecte culturale, educaționale și de reprezentare a acesteia. În 2008, RO.AS.IT. a primit statutul de utilitate publică.

Organizația a fost condusă, până în 2014, de fostul deputat Mircea Grosaru, succedat la conducere, după moartea sa, de fiică, Ioana Grosaru.

Citește și Zegrean, aproape amuzat de intenția PNL privind sesizarea CCR pentru anticipate. ”Poate că ei citesc o altă Constituție”