SUA își retrag trupele din Irak după 23 de ani. Iranul și milițiile pro-Teheran văd plecarea americanilor drept o victorie

Forțele americane urmează să își încheie retragerea din ultimele baze din Irak până miercuri, 30 septembrie, punând capăt unei prezențe militare care a început în 2003. Decizia de retragere a fost convenită în 2024, în timpul administrației Joe Biden, și este dusă la final de administrația Donald Trump, potrivit Reuters.

În cele peste două decenii de război în Irak, aproximativ 4.500 de militari americani au murit. SUA și-au retras trupele la sfârșitul lui 2011, însă au revenit în țară mai puțin de trei ani mai târziu, în contextul luptei împotriva organizației Statul Islamic (ISIS).

Retragerea are loc într-un moment în care Iranul și grupările sale aliate au deja o influență importantă în Irak. Analiștii irakieni avertizează că dispariția prezenței militare americane ar putea modifica și mai mult echilibrul de putere în favoarea Teheranului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : VIDEO Un bombardier rusesc Tu-95 cu încărcătură nucleară s-a prăbuşit în Extremul Orient

Alte articole

EXCLUSIV Sebastian Ghiță, atac la adresa lui Ilie Bolojan: „Nu există joc politic care să permită României să se contrapună Americii”. Ce spune despre Germania, gazele României și interesele Rusiei

Mirabela Grădinaru, alături de Olena Zelenska la New York la un eveniment inițiat de Prima Doamnă a Ucrainei

„Iranul are de câștigat din punct de vedere strategic de pe urma plecării coaliției, deoarece elimină o prezență militară care, timp de ani de zile, a acționat ca un contrabalans la influența Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, analist irakian specializat în grupările șiite armate aliate Iranului, citat de Reuters.

Potrivit acestuia, grupările armate apropiate de Iran ar putea folosi retragerea americanilor pentru a-și consolida poziția și pentru a încerca să obțină o influență mai mare asupra deciziilor politice și de securitate de la Bagdad.

Pentru grupările armate susținute de Teheran, plecarea trupelor americane reprezintă unul dintre principalele lor obicetive.

Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Rezistenței Islamice din Irak, alianță formată din grupări armate susținute de Iran, a descris retragerea drept o „victorie istorică”.

„Pe 30 septembrie, vom sărbători întoarcerea unei pagini negre din istoria Irakului și eșecul ocupației de a-și impune voința asupra țării noastre”, a declarat acesta pentru Reuters.

Iranul consideră, la rândul său, retragerea americanilor un câștig pentru ceea ce numește „axa rezistenței”, formată din grupări armate aliate Teheranului în Orientul Mijlociu.

Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul iranian, a salutat plecarea trupelor americane și a susținut că securitatea în Irak va fi consolidată după retragerea acestora.

„Iranul salută retragerea trupelor americane din Irak și, fără îndoială, o va sprijini”, a declarat acesta, potrivit sursei citate. El a adăugat că „grupările de rezistență acționează în prezent, uneori atacând și confruntând trupele americane”.

În timp ce plecarea trupelor străine este privită de mulți irakieni drept un pas spre consolidarea suveranității țării, există și temeri privind capacitatea forțelor irakiene de a prelua toate responsabilitățile de securitate.

„Credem că Irakul încă nu este pe deplin pregătit să preia dosarul securității în acest moment”, a declarat Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah.

Retragerea americană încheie un capitol început în 2003, când SUA și aliații lor au invadat Irakul și l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein. Trupele americane au rămas în țară până în 2011, după care au revenit în 2014 pentru a sprijini forțele irakiene în războiul împotriva Statului Islamic.

Citește și : Vladimir Putin mărește din nou efectivele armatei ruse. Peste 15.000 de militari, adăugați printr-un nou decret

Coaliția internațională condusă de SUA a oferit armatei irakiene sprijin militar, informații și supraveghere aeriană în timpul operațiunilor împotriva grupării jihadiste, care la apogeul său controla aproximativ o treime din teritoriul Irakului.