Salarii de 3.000 de euro pentru profesorii debutanți. „Orice altă reformă este zadarnică”

Criza profesorilor din România a ajuns la unul dintre cele mai grave niveluri din perioada post-decembristă. Numărul cadrelor didactice necalificate care ajung să ocupe posturi în școli a crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit liderului FSLI, Simion Hăncescu, dacă în anul școlar 2011-2012 erau ocupate de profesori necalificați 2.852 de norme didactice, în anul școlar 2026-2027 numărul acestora a ajuns la aproximativ 6.300. În București, aproape 320 de profesori fără studiile corespunzătoare postului predau în școli în anul școlar 2026-2027.

Expertul în educație Marian Staș consideră că, dincolo de problema evidentă a salarizării, sistemul educațional românesc se confruntă cu două probleme majore: examenul de titularizare și centralizarea procesului de recrutare.

„În acest moment, problemele principale sunt examenul de titularizare și centralizarea sistemului educațional. Ar trebui să eliminăm titularizarea; aceasta ar trebui să înceteze să mai existe. În plus, ar trebui să deschidem piața managementului resurselor umane la nivelul școlilor, într-o formă subsidiară sau descentralizată. De acolo poate începe un mecanism bun, care să gestioneze dinamic și echilibrat cantitatea, calitatea, pachetul salarial și celelalte aspecte. Școala își cunoaște cel mai bine nevoile, așa cum liceele care și-au proiectat propriul plan-cadru își cunosc cel mai bine situația”, a explicat Marian Staș pentru Adevărul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Cât va costa încălzirea la iarnă pentru apartamentele cu 2 și 3 camere. Facturile estimate pentru locuitorii din Ploiești

Alte articole

Catalogul electronic devine obligatoriu în toate școlile din România. Părinții vor putea vedea notele direct de pe telefon

Tot mai mulți profesori oferă meditații, dar numărul celor care își declară veniturile la ANAF a scăzut

Expertul propune inclusiv testarea unui astfel de model printr-un proiect-pilot desfășurat pe o perioadă de cinci ani: „Pentru ca acest mecanism să nu producă turbulențe în sistem, aș introduce, de exemplu, pentru o perioadă de cinci ani, un mecanism-pilot. Acesta ar testa modelul de carieră, deschiderea managementului resurselor umane și interviurile de angajare la nivelul școlilor gimnaziale și al liceelor care desfășoară deja proiecte-pilot de transformare curriculară. Aceste școli sunt cel mai bun exemplu pentru că acolo se vede cel mai bine cum se aplică schimbările. Managementul resurselor umane vine apoi, în mod firesc, după un plan-cadru bine pus la punct”.

„Fără un pachet salarial adecvat, orice altă reformă este zadarnică”

În opinia expertului, însă, orice reformă a sistemului de educație riscă să rămână fără rezultate dacă problema salariilor pentru profesori nu este rezolvată.

„Fără un pachet salarial adecvat, orice altă reformă este zadarnică. Dacă un profesor primește acum 3.000 de lei net, salariul său brut ar fi trebuit să fie de 3.000 de euro. Aceasta înseamnă aproximativ 15.000 de lei brut. După ce se scad taxe de 6.000-7.000 de lei, ar rămâne totuși în jur de 7.000 de lei, în loc de 3.000 de lei. Așadar, sumele pe care statul le dă profesorilor în lei, net, ar trebui acordate în euro, brut, încă de la debut, dacă ne dorim ca un absolvent de STEM să aleagă cariera didactică în locul uneia la o firmă privată”, a argumentat Marian Staș.

Citeşte şi: Caz incredibil la un colegiu de top din Capitală: o bibliotecară a ajuns să predea economie. Directoarea: „Să mă ierte Dumnezeu!”

Zeci de școli din București încă au posturi neocupate

Problemele de personal se văd concret și în școlile din Capitală. La finalul lunii septembrie, cel puțin 76 de posturi didactice pentru discipline precum Fizică, Chimie, Matematică, Biologie, Geografie și Informatică erau încă neocupate în unitățile de învățământ din București. Potrivit unei analize publicate de Edupedu, posturile vacante se regăseau atât în școli gimnaziale, cât și în colegii naționale, licee teoretice și tehnologice sau unități de învățământ special. Lipsa profesorilor este cu atât mai problematică la materiile care au o importanță majoră pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat.

România are un procent ridicat de profesori admiși, dar și multe posturi vacante

Datele prezentate de OCDE în cel mai recent raport Education at a Glance evidențiază o situație neobișnuită pentru România. Țara noastră are cea mai mare proporție de candidați admiși la concursurile de angajare dintre statele analizate care folosesc un sistem similar de selecție. În România, aproximativ 73% dintre candidați sunt admiși, în timp ce procentul este de 19% în Coreea, 28% în Franța, 36% în Japonia și 42% în Luxemburg. Cu toate acestea, România se află și printre țările cu cea mai mare proporție de posturi didactice neocupate.