Cu cât s-ar putea majora, anul viitor, pensiile și salariile românilor. Condiția esențială subliniată de S&P, după ce am evitat căderea în junk

Experții agenției de rating americane subliniază însă condiția esențială ce trebuie îndeplinită pentru ca pensiile și salariile să fie majorate anul viitor: creșterile să fie limitate, pentru a permite Executivului să reducă deficitul bugetar, se menționează într-un raport S&P Global Ratings.

Astfel, cei de la S&P subliniază că majorările ar trebui să fie unele moderate, pentru a nu fi depășit semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal.

Conform ultimului raportului realizat de S&P, țara noastră trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,25 la sută din PIB în 2026 la 5,8 la sută anul viitor. Asta înseamnă automat condiționarea nivelului de creștere pentru pensiile și salariile din sistemul public.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, după doi ani de ”înghețare”, ar putea fi posibilă o majorare moderată, cu condiția ca aceasta să respecte planul fiscal pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. Chiar dacă experții S&P nu au precizat în raport un procent al posibilei majorări, prognozele arată faptul că acestea nu ar trebui să depășească semnificativ creșterea prognozată a PIB-ului nominal, estimată la 6,3 la sută în 2027.

Alte articole

Siegfried Mureșan explică ce ar însemna pentru români o retrogradare la junk. Avertismentul europarlamentarului

Pensii 2026. Cine sunt pensionarii care riscă să rămână fără pensie. Documentele pe care trebuie să le trimită la Casa de Pensii

Citește și FMI, avertisment pentru România. Ce a transmis reprezentantul organizației care ajută țările intrate în criză

”Vedem puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, se arată în raportul S&P, citat de liberatea.

În același raport se arată, pe de altă parte, că eforturile de consolidare fiscală vor trebui să se concentreze pe controlul cheltuielilor, inclusiv al celor cu salariile și pensiile, având în vedere angajamentele asumate de România în cadrul planului fiscal structural pe termen mediu. Acest plan prevede reducerea fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Cu toate acestea, obiectivul nu implică neapărat reducerea salariilor nominale, ci o limitare a ritmului de creștere a cheltuielilor cu personalul în raport cu economia.

S&P avertizează că lipsa unui cadru predictibil pentru politica salarială reprezintă un risc semnificativ. În 2025, salariile din sectorul public reprezentau circa 25 la sută din cheltuielile guvernamentale totale.

Mai mult, eșecul reprezentat de faptul că nu a fost adoptată noua lege a salarizării unitare a costat România 750 de milioane de euro din granturile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce a pus o presiune suplimentară pe buget.

Raport S&P: Scăderea deficitului bugetar la 5,8 la sută în 2027, extrem de importantă

Reducerea deficitului bugetar rămâne o prioritate pentru autorități, potrivit S&P, care estimează o scădere treptată a acestuia: de la 7,9 la sută din PIB în 2025, la 6,25 la sută în 2026 și 5,8 la sută în 2027.

În 2028, deficitul ar trebui să ajungă la 5 la sutyă. Pentru a atinge aceste obiective, Executivul trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, inclusiv a celor legate de salariile și pensiile publice.

Totodată, cheltuielile cu dobânzile urmează să crească, ajungând la 3,2 la sută din PIB în 2026 și 3,5 la sută în 2028. Până la finalul lui 2028, acestea ar putea consuma aproape 10 la sută din veniturile guvernamentale.

În raport se menționează și că datoria publică netă a țării ar putea depăși pragul de 60 la sută din PIB în 2028, față de 52,7 la sută în 2025, ceea ce va îngreuna și mai mult posibilitatea de a majora cheltuielile publice.

S&P subliniază și că apropierea alegerilor parlamentare din 2028 reprezintă un risc suplimentar. Istoric vorbind, anii electorali au fost marcați de creșterea semnificativă a deficitului bugetar, în medie cu 1,3 puncte procentuale din PIB.

Experții atrag atenția că menținerea unui control strict asupra cheltuielilor va fi crucială pentru a evitarea unei creșteri a dezechilibrelor fiscale.

S&P concluzionează subliniind că bugetul de anul viitor va reprezenta un examen decisiv pentru credibilitatea politicilor economice ale României. Implementarea măsurilor de consolidare fiscală și respectarea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.

Citește și Ponta vestește Apocalipsa după Bolojan. ”Dezastrul este aproape și de neevitat. Urmează ceva foarte rău”