Calendar religios 2027. Când pică Paștele, Floriile, Rusaliile, Crăciunul și alte sărbători mari anul viitor

Pentru credincioși, sărbătorile religioase sunt dedicate slujbelor religioase, rugăciunii individuale sau colective, dar și respectării tradițiilor și rânduielilor bisericești. Unele sărbători sunt și zile libere legale în România, motiv de bucurie pentru angajați.

Marile sărbători din anul 2027

• Boboteaza –  miercuri, 6 ianuarie

Boboteaza, cunoscută drept Botezul Domnului, este momentul în care Iisus a fost botezat în Iordan de Sfântul Ioan Botezătorul. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinilor ortodocși. În această zi, preoții săvârșesc Sfințirea cea Mare a Apei, iar credincioșii primesc Agheasma Mare, pe care o păstrează în case.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

• Sfântul Ioan Botezătorul – joi, 7 ianuarie 

A doua zi după Bobotează, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel care a pregătit venirea Mântuitorului. Sărbătoarea poartă numele de Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În această zi își sărbătoresc onomastica și milioane de români.

• Sfinții Trei Ierarhi – sâmbătă, 30 ianuarie

În această zi sunt celebrați Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de aur, trei dintre cei mai mari învățători ai Bisericii. Ei sunt considerați și ocrotitorii învățământului teologic ortodox.

• Întâmpinarea Domnului – marți, 2 februarie 

Întâmpinarea Domnului se celebrează în BOR la 40 de zile după Crăciun și amintește aducerea Pruncului Iisus la Templul din Ierusalim. Sărbătoarea semnifică întâlnirea omului cu Dumnezeu.

• Buna Vestire – joi, 25 martie 

Buna Vestire reprezintă momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că-l va naște pe Iisus. Aceasta este una dintre cele mai mari sărbători închinate Maicii Domnului. Chiar dacă se află în Postul Paștelui, ziua este cu dezlegare la pește.

• Floriile – duminică, 25 aprilie

Cunoscută și sub numele de Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoarea este una mobilă și are loc cu o săptămână înainte de Paște. Ziua ne aduce aminte de momentul în care Hristos a fost întâmpinat cu ramuri de finic. În țara noastră, creștinii aduc la biserică ramuri de salcie pentru a fi sfințite, iar cei care poartă nume de floare își sărbătoresc onomastica.

• Vinerea Mare – vineri, 30 aprilie 

Vinerea Mare este una dintre cele mai solemne zile ale calendarului ortodox, fiind ziua în care ne aduce aminte de răstignirea și moartea lui Hristos. Credincioșii iau parte la Denia Prohodului, iar la biserici se scoate Sfântul Epitaf. Este zi de post aspru, în care unii credincioși nu consumă decât apă până la apus.

• Paștele ortodox – duminică, 2 mai 

Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, va avea loc în 2027 pe data de 2 mai. Sărbătoarea marchează Învierea lui Iisus Hristos, evenimentul central al credinței creștine. Credincioșii participă la slujba de Înviere, primesc Sfânta Lumină și respectă tradiții precum vopsirea ouălor roșii, pregătirea cozonacului și a mesei pascale.

• A doua zi de Paște – luni, 3 mai

Luni, Lunea Luminată, a doua zi de Paște continuă sărbătoarea Învierii Domnului și este zi liberă legală în România. În biserici sunt oficiate slujbe specifice Săptămânii Luminate, perioadă în care bucuria Învierii ocupă un loc central în viața religioasă. Credincioșii continuă să folosească salutul pascal „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”.

• Înălțarea Domnului – joi, 10 iunie 

Înălțarea Domnului are loc la 40 de zile după Paște și amintește ridicarea Mântuitorului la cer, în prezența ucenicilor Săi. În țara noastră, ziua coincide cu Ziua Eroilor, când sunt pomeniți cei care și-au pierdut viața pentru țară.

• Rusaliile – duminică, 20 iunie

Rusaliile, cunoscute și după numele de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, sunt celebrate la 50 de zile după Învierea Domnului. Sărbătoarea amintește coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor și este considerată momentul întemeierii văzute a Bisericii creștine. În tradiția ortodoxă românească, în această zi sunt binecuvântate ramuri de tei sau de nuc.

• A doua zi de Rusalii

Lunea Rusaliilor este dedicată Sfintei Treimi și continuă celebrarea Pogorârii Sfântului Duh. Sărbătoarea subliniază credința în Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. La fel ca prima zi, ziua este zi liberă legală.

• Sfinții Apostoli Petru și Pavel – marți, 29 iunie

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cinstiți împreună pentru rolul lor esențial în răspândirea creștinismului. Sfântul Petru este unul dintre cei doisprezece Apostoli, iar Sfântul Pavel este cunoscut pentru activitatea sa misionară și epistolele din Noul Testament. Zeci de mii de români își sărbătoresc ziua numelui.

• Schimbarea la Față a Domnului – vineri, 6 august

Schimbarea la Față amintește momentul în care Iisus Hristos Și-a arătat slava dumnezeiască pe Muntele Tabor, în fața Apostolilor Petru, Iacov și Ioan. Este unul dintre cele douăsprezece praznice împărătești ale Bisericii Ortodoxe. Chiar dacă pică în postul adormirii Maicii Domnului, în această zi este permis consumul de pește.

• Sfânta Maria Mare – duminică, 15 august

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în rândul creștinilor drept Sfânta Maria Mare, este una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria. Biserica amintește trecerea Maicii Domnului din viața pământească și cinstirea ei ca ocrotitoare și mijlocitoare în rugăciune. Sărbătoarea încheie postul de două săptămâni și este zi liberă în România.

• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – duminică, 29 august

Sărbătoarea amintește de moartea martirică a Sfântului Ioan Botezătorul, proruncită de regele Irod. Este o zi de post și reculegere.

• Sfânta Maria Mică – miercuri, 8 septembrie

Nașterea Maicii Domnului este cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Maria Mică. Aceasta este prima mare sărbătoare a anului bisericesc, care începe la 1 septembrie. Ziua amintește nașterea Fecioarei Maria din Sfinții Părinți Ioachim și Ana. Tot în această zi, cei care poartă numele de Marian, Maria, Maia etc. își celebrează numele.

• Înălțarea Sfintei Cruci – marți, 14 septembrie 

Înălțarea Sfintei Cruci este dedicată cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Sărbătoarea amintește descoperirea și înălțarea solemnă a Sfintei Cruci la Ierusalim. Este o zi de post aspru, indiferent de ziua săptămânii în care cade.

• Sfânta Cuvioasă Parascheva – joi, 14 octombrie 

Sfânta Cuvioasă Parascheva este una dintre cele mai iubite sfinte din România, fiind considerată ocrotitoarea Moldovei. Moaștele sale sunt păstrate la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde anual are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din țară. Sărbătoarea adună numeroși credincioși veniți să se roage pentru sănătate și ajutor.

• Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – marți, 26 octombrie

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este cinstit datorită credinței sale și a martiriului său din perioada persecuțiilor împotriva creștinilor. Este unul dintre cei mai cunoscuți Sfinți în BOR. Sărbătoarea este asociată la români cu multiple tradiții și obiceiuri în agricultură.

• Sfântul Dimitrie cel Nou – miercuri, 27 octombrie 

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este ocrotitorul Bucureștilor, iar moaștele sale se află la Catedrala Patriarhală. În fiecare an, în jurul datei de 27 octombrie, în Capitală se organizează un important pelerinaj.

• Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – luni, 8 noiembrie

Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, conducători ai cetelor îngerești. Arhanghelul Mihail este asociat cu apărarea credinței, iar Arhanghelul Gavriil este vestitorul Bunei Vestiri. Cei care poartă numele sfinte își celebrează ziua.

• Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – duminică, 21 noiembrie

Sărbătoarea amintește aducerea Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim de către părinții săi, Ioachim și Ana. În tradiția ortodoxă, evenimentul este considerat un moment important al pregătirii Maicii Domnului pentru rolul său în istoria mântuirii. Fiind în Postul Crăciunului, în această zi se acordă dezlegare la pește.

• Sfântul Apostol Andrei – marți, 30 noiembrie

Sfântul Apostol Andrei, cunoscut drept ocrotitorul României, este considerat, conform BOR, apostolul care a propovăduit creștinismul în Dobrogea. Sărbătoarea este zi liberă legată și este asociată cu numeroase tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani.

• Sfântul Nicolae – luni, 6 decembrie 2027

Sfântul Ierarh Nicolae, episcop al Mirelor Lichiei, este cunoscut pentru generozitatea și grija față de oamenii aflați în nevoie. În tradiția românească, sărbătoarea este asociată cu obiceiul darurilor lăsate copiilor în încălțăminte, în noaptea de 5 spre 6 decembrie.

• Crăciunul – sâmbătă, 25 decembrie 2027

Crăciunul, sau Nașterea Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, dedicată nașterii lui Iisus Hristos la Betleem. Credincioșii participă la slujbele religioase, iar familiile respectă tradiții precum colindatul, împodobirea bradului și pregătirea mesei festive. În 2027, prima zi de Crăciun va fi sâmbătă, iar a doua zi va fi duminică, 26 decembrie.

• Duminică, 26 decembrie, a doua zi de Crăciun. Este zi liberă pentru angajați, însă pică în weekend deci nu se poate lua în calcul o minivacanță.
• Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan– Luni, 27 decembrie

Sfântul Ştefan, primul care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, devenind primul martir al Bisericii, este sărbătorit de creştini pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Peste 500.000 de români îşi serbează astăzi onomastica. Sfântul Ştefan este considerat primul care a vestit şi a mărturisit credinţa în Iisus Hristos, iar pentru aceasta a fost ucis cu pietre.