România își plătește profesorii de aproape patru ori mai prost decât alte țări din Europa. Cât valorează, de fapt, viitorul unei țări?

Sunt și cifre care ar trebui să provoace mai mult decât o dezbatere televizată sau o reacție a unui sindicat. România ocupă locul al patrulea de la coadă în clasamentul salariilor profesorilor din 28 de sisteme de învățământ analizate.

Datele publicate de Mediafax, pe baza raportului OCDE Education at a Glance 2026, privesc veniturile efective din 2025 ale profesorilor din învățământul primar. Nu sunt simple salarii de încadrare, ci venituri medii anuale brute, pentru cadre didactice cu vârste între 25 și 64 de ani, angajate cu normă întreagă. Sunt incluse salariile de bază, bonusurile, indemnizațiile și alte plăți profesionale. În acest sens, comparația nu face referire doar la grilele salariale, ci la banii câștigați efectiv.

Citește și: Ajutor financiar pentru profesorii și studenții care se pregătesc pentru o carieră în educația timpurie

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Imaginea României este greu de ignorat într-o Europă care investește în profesori și una care îi ține la limita clasamentului

Danemarca înregistrează un salariu mediu anual de 74.086 de euro, urmată de Islanda, cu 73.752 de euro, Irlanda, cu 69.747 de euro, Germania, cu 69.453 de euro, și Austria, cu 65.851 de euro.

Alte articole

Mirabela Grădinaru, întâlnire cu reprezentanții American Councils for International Education despre educație

Indexarea de la 1 ianuarie și nota de plată de la 60% grad de îndatorare publică, față în față cu promisiunile clasei politice. Ce șanse au românii să primească pensii și salarii mărite

Norvegia ajunge la 59.453 de euro, Finlanda la 52.272 de euro, iar Belgia și Regatul Unit depășesc, de asemenea, pragul de 50.000 de euro anual. Franța, unde sindicatele au protestat recent inclusiv pentru majorarea salariilor, înregistrează 41.968 de euro. Italia ajunge la 32.100 de euro. Pentru Spania, articolul nu prezintă date disponibile.

De partea cealaltă a clasamentului, șapte țări au salarii anuale sub 25.000 de euro. Este vorba despre Cehia, cu 24.457 de euro, Ungaria, cu 23.181 de euro, Slovacia, cu 22.936 de euro, România, cu 20.805 euro, Letonia, cu 20.516 euro, Grecia, cu 18.746 de euro, și Turcia, cu 18.669 de euro.

Diferențele de prețuri, fiscalitate și nivelul de dezvoltare economică fac imposibilă echivalarea directă a nivelului de trai din Danemarca și România. Un euro nu cumpără peste aceleași lucruri. Însă această precizare nu anulează diferența dintre remunerare și nici întrebarea fundamentală: cât de atractivă poate deveni profesia didactică într-o economie în care veniturile oferite sunt atât de departe de cele ale unor parteneri europeni?

Paradox românesc: salariile au crescut,. dar educația rămâne subfinanțată

Ne lovim de o afacere esențială, care nu trebuie ascunsă pentru a construi un discurs critic: în România, remunerația profesorilor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Potrivit fișei de țară OCDE pentru 2026, salariile efective ale profesorilor de gimnaziu erau, în 2025, cu aproximativ 5% mai mari decât câștigurile medii ale altor angajați români cu studii superioare. În 2023, acestea erau cu aproximativ 13% mai mici.

În 2023, cheltuielile publice pentru educație reprezentau numai 2,6% din PIB, comparativ cu media OCDE de 4,2%. Din totalul cheltuielilor guvernamentale, educației îi reveneau aproximativ 6,4%, față de media OCDE de 9,8%.

Mai concret, cheltuiala anuală pentru un elev din învățământul primar era de 3.783 de dolari, calculată în unitățile comparative folosite de OCDE, în timp ce media organizației ajungea la 12.893 de dolari.

Aceasta este adevărata dimensiune a problemei. Nu discutăm doar despre salariul unui profesor, ci despre resursele sistemului în care acesta trebuie să lucreze.

Citește și: Salarii de 3.000 de euro pentru profesorii debutanți. „Orice altă reformă este zadarnică”

Profesorul român, între recunoaștere și realitatea din școală

Raportul OCDE mai arată că numai 2,3% dintre profesorii români din învățământul primar și secundar nu îndeplinesc integral cerințele de calificare, comparativ cu media OCDE de 9,1%.

Totuși, aproximativ 2,8% dintre posturile didactice rămân neocupate, una dintre cele mai ridicate ponderi dintre țările cu date comparabile. În același timp, 93% dintre profesorii români din învățământul primar sunt femei, față de media OCDE de 83%.

Astfel de cifre ne prezintă un sistem care dispune, în cea mai mare parte, de personal calificat, dara care întâmpină dificultăți în ocuparea tuturor posturilor. Nu este suficient să anunți majorări salariale dacă anumite instituții de învățământ nu reușesc să atragă cadre didactice. Și nu este suficient să invoci respectul pentru profesori dacă nu există o strategie coerentă de recrutare, formare și păstrare a lor în sistem. Salariul este o condiție utilă pentru activitatea profesiei, însă nu este singura.