Aerul care pune în pericol sănătatea a milioane de oameni. Beatrice Mahler îţi spune care sunt simptomele care trebuie să te trimită la doctor!

Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, explică modul în care poluarea agravează afecțiunile respiratorii și contribuie la apariția astmului, în special în rândul copiilor.

Cum afectează poluarea aerului sănătatea respiratorie

Concentrațiile ridicate de poluanți din atmosferă pot avea consecințe importante asupra sănătății, favorizând agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare. Efectele sunt observate inclusiv în București, unde studiile au evidențiat o asociere între nivelurile de poluare și creșterea numărului de internări în spitale.

„Un studiu realizat în București și publicat în Atmosphere evidențiază o legătură clară între creșterea nivelului de poluanți din aer și creșterea numărului de internări în secțiile de pneumologie și cardiologie”, a explicat Beatrice Mahler pentru Adevărul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceasta a precizat că în perioada toamnă-primăvară se înregistrează frecvent mai multe infecții respiratorii și episoade de agravare a bolilor cardiovasculare. Deși aceste afecțiuni au cauze medicale bine definite, poluarea poate accentua simptomele și poate crește severitatea manifestărilor. Consecințele se reflectă inclusiv în numărul pacienților care au nevoie de spitalizare și în creșterea consumului de medicamente.

Alte articole

Imagini spectaculoase: o tornadă ridică o mașină în aer și o aruncă în afara șoselei. Momentul a fost surprins de camerele de bord VIDEO

Un bărbat din România le vinde chinezilor și indienilor aer din Carpați. Afacerea are un succes colosal

Ozonul troposferic reprezintă un factor suplimentar de risc. Expunerea la concentrații ridicate poate provoca tuse, iritații oculare, dificultăți de respirație și agravarea crizelor de astm. Uneori, aceste manifestări pot fi confundate cu simptomele unei răceli sau cu efectele oboselii și ale temperaturilor ridicate.

Ce simptome pot indica efectele expunerii la ozon

Beatrice Mahler explică faptul că ozonul poate declanșa inflamații la nivelul căilor respiratorii și poate determina o sensibilitate crescută a bronhiilor, cunoscută drept hiperreactivitate bronșică. În timp, expunerea poate afecta structura epiteliului respirator și mecanismele naturale de apărare ale organismului împotriva virusurilor și bacteriilor. Aceste modificări pot contribui la reducerea funcției pulmonare și la apariția dificultăților respiratorii.

„Pacienții nu pot deosebi simptomele induse de un agent infecțios de cele ale bolii, dar este util ca, în cazul apariției simptomelor respiratorii, să evalueze nivelul ozonului în comunitatea în care trăiesc cu 5–7 zile anterior”, a precizat Beatrice Mahler, care a adăugat că simptomele respiratorii care persistă mai mult de șapte zile necesită o evaluare medicală.

Citeşte şi: Mayra Dumitrescu, în tribune la victoria lui FCSB cu Oțelul Galați. Ce mărturisire a făcut fiica lui Ilie Dumitrescu: „Tata e de vină!”

Crește numărul cazurilor de astm în România

Astmul reprezintă o problemă importantă de sănătate publică în România, în special în rândul copiilor. Estimările prezentate în materialul-sursă indică o prevalență de aproximativ 4%-9% la nivelul populației, ceea ce înseamnă că peste un milion de români ar putea trăi cu această afecțiune. Datele menționate arată și o tendință de creștere a numărului de cazuri. Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice întâlnite la copii, prevalența în această categorie fiind estimată la peste 10%.

„Poluarea aerului și ozonul troposferic au o contribuție majoră și dovedită la creșterea incidenței astmului, acționând atât ca factori declanșatori ai crizelor, cât și ca agenți cauzali în apariția de novo a bolii, în special la copii”, a explicat Beatrice Mahler.

„Mecanismul leziunilor pe termen lung arată că expunerea cumulativă prelungită la ozon crește semnificativ riscul de astm, independent de prezența particulelor fine, deoarece ozonul este un oxidant puternic care distruge epiteliul bronșic, provoacă inflamație cronică și duce la remodelarea structurală a căilor respiratorii. În plus, efectul sinergic cu poluanții urbani face ca, în orașele din România, ozonul să acționeze în combinație cu gazele de eșapament și pulberile în suspensie, ceea ce accentuează hiperreactivitatea bronșică și favorizează sensibilizarea alergică timpurie”, a mai precizat Beatrice Mahler.

Citeşte şi: Drama trăită de Gabi Torje în copilărie. Ce s-a întâmplat cu familia sa: „Au fost cinci case la rând” VIDEO

Cum afectează ozonul plămânii pe termen lung

Ozonul este un oxidant puternic, capabil să afecteze țesuturile care căptușesc căile respiratorii. Expunerea repetată și îndelungată poate favoriza inflamația cronică și modificările structurale ale bronhiilor, crescând riscul apariției astmului. Problema este amplificată de asocierea ozonului cu alți poluanți întâlniți frecvent în mediul urban, precum gazele de eșapament și particulele în suspensie. Această combinație poate intensifica hiperreactivitatea bronșică și poate favoriza sensibilizarea alergică încă din copilărie. Prin urmare, efectele poluării nu se limitează la episoadele acute de tuse sau la dificultățile temporare de respirație. În cazul expunerii persistente, pot apărea consecințe de durată asupra sănătății pulmonare.

Recomandări pentru persoanele cu boli cronice

Persoanele diagnosticate cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni cronice trebuie să acorde o atenție deosebită calității aerului, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate și concentrații mari de ozon. Beatrice Mahler recomandă planificarea activităților în aer liber în funcție de nivelul poluării și evitarea expunerii prelungite în intervalele în care concentrațiile de ozon sunt ridicate.

„Pacienții cu boli cronice ar fi bine să își planifice ieșirile, limitând expunerea la ozonul troposferic în zilele însorite și călduroase, în timpul amiezii și după-amiezii. Se recomandă reducerea efortului fizic în aer liber, deoarece acesta crește volumul de aer inhalat pe minut, accelerând pătrunderea ozonului în căile respiratorii profunde și agravând durerea la inspirație, hiperreactivitatea și scăderea capacității inspiratorii”, spune Beatrice Mahler.