Elevii pică BAC-ul, iar profesorii nu trec testele. Cine pe cine mai educă? Peste 2.000 de candidați la funcția de director, lăsați corigenți de sistemul pe care vor să-l conducă

Dacă rezultatele slabe alee copiilor sunt explicate prin lipsa de pregătire, de interes sau influența telefoanelor mobile și a altor gadgeturi, examenul adulților ajunge la același eșec. Și cine îi mai învață pe elevi să gândească, dacă cei care trebuie să conducă instituțiile de învățământ se lovesc chiar de dificultăți în demonstrarea competențelor?

Nota 6, obstacol pentru viitorii directori

La concursul organizat pe 13 octombrie 2026, 6.684 de candidați s-au prezentat la proba de competențe, iar 4.615 au promovat. Ceilalți 2.069 au fost respinși. Rata de promovare a fost de 69,05%, iar media notelor, de numai 6,45, potrivit Ministerului Educației. Acestea sunt primele note înainte de contestații.

Aproape unul din trei profesori care au încercat să obțină o funcție de conducere nu a trecut prima probă. Și nu au avut de rezolvat ecuații universitare. Au avut la dispoziție 60 de minute pentru 20 de întrebări-grilă: șapte de raționament verbal, șapte de raționament numeric și șase de raționament logic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: România își plătește profesorii de aproape patru ori mai prost decât alte țări din Europa. Cât valorează, de fapt, viitorul unei țări?

Alte articole

Directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, Ionela Neagoe și directoarea Colegiului Național „I. L Caragiale”, Andreia Bodea, au picat concursul pentru funcții. „Am avut senzația că vor să arate că suntem tâmpiți”

Elevii români, trei medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie și Astrofizică

Unul dintre exerciții le cerea candidaților să stabilească în ce zi sunt de serviciu cinci profesori, pornind de la câteva condiții despre ordinea acestora. O problemă de logică, nu un tratat de management educațional.

Sigur că un test-grilă nu poate măsura toate calitățile unui director. Dar nici nu poate fi ignorat faptul că aproape o treime dintre candidați nu au atins pragul minim stabilit. Iar ironia este greu de ratat: profesorii care le cer elevilor să citească atent cerința și să gândească înainte de a răspunde au ajuns să fie evaluați după aceleași principii.

Elevii pică BAC-ul, profesorii pică testele. Cine pe cine mai educă?

E imposibil să nu comparăm rezultatele cadrelor didactice cu cele ale elevilor. La Bacalaureatul din vara anului 2026, rata finală de promovare a fost de 76,9%, pentru toate promoțiile. Au promovat 97.020 candidați, în timp ce 29.084 au fost respinși. Dintre absolvenții promoției curente, 81,6% au reușit să ia examenul, conform Ministerului Educației.

De partea cealaltă, la concursul pentru directori, promovabilitatea a fost de 69,5%. Da, examenele sunt diferite, iar procentele nu se pot compara ca măsură directă a competenței. Cu toate acestea însă, contrastul este fabulos: candidații la conducerea școlilor au înregistrat o rată de promovare mai mică decât absolvenții care au susținut Bacalaureatul.

La Evaluarea Națională, elevii sunt penalizați pentru greșeli de calcul, interpretări greșite și răspunsuri incomplete. La concursul de directori, adulții au fost verificați tocmai la capitolele raționament și înțelegere. Iar când un elev pică un examen, i se spune să învețe mai mult, însă când pică un profesor, încep dezbaterile despre cât de relevant a fost examenul.

România, țara în care aproape jumătate dintre elevi au dificultăți la matematică

Problema trece de limita concursurilor. Potrivit rezultatelor PISA 2022, 48,6% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul minim de competență la matematică. La citire, procentul a fost de 41,7%, iar la științe, de 44%.

La nivelul Uniunii Europene, proporțiile corespunzătoare au fost de 29,5%, 26,2% și 24,2%. Aceste cifre nu descriu doar niște copii care nu învață suficient. Ele arată un sistem care nu reușește să asigure competențe fundamentale unei părți uriașe dintre elevi.

Și aici apare întrebarea esențială: cum poate o școală să formeze gândirea critică, dacă inclusiv selecția celor care aspiră să o conducă scoate la iveală dificultăți de raționament?

Un sistem care produce diplome, dar nu întotdeauna competențe

Ani la rând, dezvoltarea profesorilor a fost asociată cu strângerea de credite, certificate și adeverințe. Comisia Europeană a transmis, în raportul Education and Training Monitor 2025, că există o serie de probleme privind calitatea formării pedagogice și relevanța cursurilor de perfecționare, uneori scurte și insuficient conectate la nevoile școlilor.

În paralel, funcția de cadru didactic presupune mai mult decât vechimea la catedră, dacă stă, să luăm în calcul administrarea resurselor, gestionarea conflictelor, interpretarea datelor și luarea unor decizii care afectează elevii.

Concursul de anul acesta a mai scos la suprafață o vulnerabilitate semnificativă. Pentru 7.819 posturi vacante de director și director adjunct au fost depuse 7.053 de dosare, conform datelor Ministerul Educației, din 7 octombrie. Așadar, sistemul de educație întâmpină dificultăți și în atragerea candidaților, pe lângă selectarea celor care îndeplinesc cerințele. Și problemele nu sunt distribuite uniform. La proba de competențe, candidații din medul urban au promovat în proporție de 70,9% față de 65,7 din  mediul rural. Școala românească nu pornește peste tot de la aceeași linie de start.

Citește și: Limba „bătrână” îşi face loc în dicţionare. Cum a ajuns cuvântul „supat” să isterizeze reţelele, lingvinştii şi oamenii simpli. Analiza lexicală a unui viral lingvistic

Cine rămâne corigent acum? Profesorul sau sistemul?

România are profesori buni, renumiți, directori performanți și mulți elevi cu rezultate cunoscute la nivel național și internațional. Însă nu putem trece peste faptul că în cazul celor 2000 de persoane care nu au putut lua examenul de director nu este vorba despre un accident statistic.

Proba din 13 octombrie este doar prima etapă. Candidații promovați mai au de trecut un examen de management și legislație, pe 20 octombrie, și un interviu. Rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie. Și de aici trebuie să sperăm că în învățământ vor rămâne doar cei pregătiți. Pentru că elevul care nu promovează examenul rămâne fără diplomă, dar profesorul care nu promovează concursul nu ocupă o funcție mai mare, însă poate continua să predea.