ÎCCJ decide joi în procesul de 4,8 miliarde de lei cu Guvernul. Executivul riscă penalități pentru neplata restanțelor salariale

Instanța supremă urmează să soluționeze recursurile formulate de Executiv și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai 2026, prin care cele două instituții au fost obligate să asigure integral fondurile necesare plăților scadente în acest an. Litigiul privește executarea unor obligații salariale stabilite anterior prin hotărâri judecătorești și acte administrative, nu acordarea unor drepturi noi.

Dosarul a fost înregistrat la 30 martie, după ce Guvernul a decis reducerea sumelor alocate achitării restanțelor salariale, pentru a finanța pachetul de măsuri sociale propus de PSD.

Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Instanța a stabilit un termen de executare de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, a aplicat celor două instituții o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

Alte articole

Nouă angajați civili de la UM 02052 Mamaia-Sat au cerut în instanță recunoașterea condițiilor speciale de muncă. Ce a decis Curtea de Apel Constanța

ÎCCJ a decis definitiv. Foștii procurori Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță și fostul consilier PSD Daniel Learciu rămân în arest

Judecătorii au admis și cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, astfel încât procesul vizează inclusiv drepturile personalului auxiliar din Justiție.

CCR a respins sesizarea Guvernului privind existența unui conflict constituțional

Disputa dintre Executiv și instanța supremă a ajuns și la Curtea Constituțională, după ce Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a sesizat CCR la 2 iulie, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională.

Bolojan a susținut că instanțele judecătorești nu au competența de a stabili repartizarea resurselor bugetare și că, prin hotărârea pronunțată, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Legislativului.

La 7 octombrie, CCR a respins sesizarea ca inadmisibilă, arătând că mecanismul conflictului constituțional nu poate fi utilizat pentru contestarea unei hotărâri judecătorești.

Judecătorii constituționali au precizat că aspectele invocate de Guvern, inclusiv termenul de executare, penalitățile, caracterul urgent al cauzei și cererile procedurale, trebuie analizate prin căile de atac prevăzute de lege.

Decizia CCR nu a soluționat fondul litigiului salarial, acesta rămânând în competența instanței supreme.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, a transmis ÎCCJ.

Instanța supremă a susținut că Guvernul nu a identificat o atribuție constituțională pe care judecătorii și-ar fi însușit-o și nici o competență a Executivului a cărei exercitare ar fi fost împiedicată.

CSM a reclamat presiuni asupra judecătorilor

În luna septembrie, cei trei judecători care soluționează recursul, Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenței lor.

La 17 septembrie, Secția pentru judecători a CSM a admis solicitarea cu opt voturi pentru și unul împotrivă.

Consiliul a apreciat că sesizarea CCR de către Guvern, în timp ce procesul era încă în desfășurare, a reprezentat o „imixtiune fără precedent în actul de justiție”.

Potrivit CSM, utilizarea unor argumente similare celor formulate în proces a creat presiuni publice asupra completului de judecată, incompatibile cu independența magistraților.

Cum s-au acumulat restanțele de 4,8 miliarde de lei

Sumele revendicate provin din diferențe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative, unele obligații de plată fiind mai vechi de zece ani.

În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au adoptat măsuri de majorare a salariilor cu 25%, în aplicarea unor soluții judecătorești privind salarizarea. O parte dintre plăți a fost eșalonată, acumulându-se restanțe.

În martie 2026, Ilie Bolojan a anunțat reducerea fondurilor destinate acestor obligații, pentru finanțarea unor măsuri sociale.

„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, declara Bolojan la 19 martie.

ÎCCJ a contestat măsura, argumentând că obligațiile stabilite prin hotărâri definitive nu pot fi înlăturate prin modificarea priorităților bugetare.

În schimb, Guvernul a invocat constrângerile financiare și atribuțiile constituționale ale Executivului și Parlamentului privind gestionarea fondurilor publice.

Dacă recursurile vor fi respinse, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să respecte obligațiile stabilite prin hotărârea definitivă, inclusiv termenul de executare și sancțiunile prevăzute pentru eventualele întârzieri.

Citeşte şi: Șeful ARR găsit cu sute de mii de euro în cutii de pantofi scapă de dosarul amenințării unor inspectori de trafic. ”Aveți noroc că nu am fost eu acolo, eu vă băteam, mă!”