Lanțul de 19 benzinării Gazprom din România a fost preluat indirect de oamenii de afaceri Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG, și Adrian Crețoiu, prin intermediul firmei Argenta SRL.
Tranzacția a primit aprobarea Consiliului Concurenței, însă finalizarea operațiunii depinde de obținerea unei derogări de la sancțiunile americane impuse companiei-mamă sârbe NIS, controlată indirect de grupul rus Gazprom.
Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, Argenta SRL a achiziționat capitalul NIS Petrol România. Firma este deținută de Adrian Crețoiu, cu o participație de 60%, și de Iulian Stanciu, care deține restul de 40%.

Iulian Stanciu
Citește și : Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill: „Nu mai putem să aşteptăm, avem nevoie urgentă de Guvern”
NIS Petrol este subsidiara din România a companiei sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS), afectată de sancțiunile impuse de Statele Unite din cauza legăturilor sale cu acționarii ruși.
Iulian Stanciu este cunoscut pentru activitatea sa în industria comerțului online, fiind fostul șef al eMAG. Alături de Adrian Crețoiu, acesta a preluat anul trecut firma Argenta de la grupul GSP, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu au interese și în sectorul energetic, unde controlează compania Foraj Sonde Videle, care în septembrie 2026 a preluat Raffles Energy, un holding britanic care deține integral companiile românești Raffles Energy SRL și Zenith Resources SRL
Acestea activează în domeniul gazelor naturale și al producției de energie electrică.
Pentru încheierea tranzacției este necesară o licență de derogare de la sancțiunile economice impuse de Statele Unite companiei sârbe NIS. Documentul trebuie acordat de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din cadrul Trezoreriei americane.
Consiliul Concurenței a apreciat că tranzacția nu ridică probleme semnificative privind concurența pe piața din România, întrucât cotele de piață ale companiilor implicate se situează sub pragul de 30% prevăzut de regulamentul privind concentrările economice.
„În aceste condiții, deși operațiunea de concentrare economică notificată cade sub incidența Legii concurenței, nu prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal″, se arată în decizia de neobiecțiune privind tranzacția de preluare a NIS Petrol, emisă de Consiliul Concurenței.
NIS, compania petrolieră sârbă controlată indirect de grupurile rusești Gazprom și Gazpromneft, analizează retragerea de pe piețele din România și Bulgaria pe fondul dificultăților generate de sancțiunile americane. Compania a confirmat anterior că ia în calcul vânzarea integrală sau parțială a activelor sale din România.
Pe lângă rețeaua de 19 benzinării Gazprom, NIS Petrol România deține participații și operează în mai multe perimetre de exploatare a hidrocarburilor din vestul țării, inclusiv în zonele Periam, Biled, Băile Felix și Jimbolia. Compania mai deține o centrală electrică pe gaze, cu o capacitate de 7,5 MW, la Jimbolia.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, NIS Petrol a încheiat anul 2025 cu pierderi de peste 94 de milioane de lei, la venituri totale de aproximativ 205 milioane de lei. De la intrarea pe piața românească, în 2012, compania ar fi acumulat pierderi de peste 600 de milioane de lei.
În paralel, grupul energetic ungar MOL se află în proces de preluare a participației majoritare de peste 51% deținute de Gazprom și Gazpromneft la compania-mamă sârbă NIS.