QRINTEL, platforma AI care promite să schimbe modul în care sunt luate deciziile. Dr. Hardy Schloer explică mecanismul din spatele ei

QRINTEL, o platformă bazată pe inteligență artificială își propune să ajute companiile și instituțiile publice să ia decizii pe baza informațiilor actualizate, a dovezilor și a analizelor de risc.

Platforma urmărește să coreleze date din surse diferite, să compare scenarii și să semnaleze situațiile în care informațiile noi pot schimba o decizie.

Conform EVZ, QRINTEL este concepută pentru a păstra legătura dintre informațiile disponibile, ipotezele folosite și opțiunile luate în calcul. Platforma poate fi utilizată de manageri, analiști, instituții publice, bănci, investitori și echipe care gestionează situații de criză.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sistemul reunește informații din surse diferite, păstrând detalii despre proveniența, data și credibilitatea acestora. În plus, analizează posibile relații de cauză și efect, compară scenarii și poate actualiza evaluările atunci când apar date relevante.

Alte articole

HUMAN | AI ✦ THE GOOD FUTURE ✦ : șase profesioniști apreciați la nivel internațional se întâlnesc la București pentru o conversație despre viitorul umanității

Elev român, medalie de aur la Olimpiada de Inteligență Artificială. Alexandru Thury-Burileanu, în Top 20 mondial

În conducerea companiei se regăsesc Hardy Schloer, specialist în inteligență artificială, generalul în rezervă Wesley Clark, fost comandant NATO, și generalul în rezervă Keith Alexander, fost director al Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA).

În interviul acordat Evenimentul Zilei, Hardy Schloer a explicat că scopul platformei este să permită utilizatorilor să înțeleagă ce dovezi susțin o anumită opțiune, ce ipoteze pot modifica rezultatul și ce informații noi ar trebui să determine reevaluarea unei decizii.

Îl redăm, integral, mai jos.

EVZ: Ce problemă încearcă să rezolve QRINTEL

Hardy Schloer: Ideea centrală este să putem lua decizii conectate la informațiile care apar în timp real. Utilizatorii trebuie să înțeleagă de ce iau în calcul o anumită opțiune, ce dovezi o susțin, ce ipoteze ar putea modifica răspunsul și ce informații noi ar trebui să declanșeze o reevaluare. QRINTEL abordează aceste întrebări prin intermediul aceluiași model analitic, care este menținut și actualizat. Dovezile și constatările pot fi reutilizate în rapoarte diferite, fără a reface investigația de fiecare dată. Platforma este construită pe cadrul Quantum Relations Intelligence, prescurtat QRI.

Dr. Hardy F. Schloer, CEO QRINTEL

EVZ: Cui se adresează platforma și ce înțelegeți prin 21 de rapoarte?

Hardy Schloer: QRINTEL este conceput pentru conducerea companiilor, analiști, responsabili de programe, instituții publice, bănci, investitori și echipe de gestionare a crizelor. O structură comună permite compararea evaluărilor realizate de departamente diferite.

Catalogul cuprinde 21 de tipuri de rapoarte, fiecare reprezentând o metodă analitică distinctă: 12 rapoarte de analiză a informațiilor (Intelligence Reports), două rapoarte de analiză și acțiune (Intelligence and Action Reports) și șapte rapoarte de acțiune (Action Reports). Acestea acoperă, printre altele, prognoza, riscurile, scenariile, verificarea afirmațiilor, analiza concurenței, evaluarea partenerilor și continuitatea operațională.

Raportul de analiză pentru decizii strategice (Strategic Decision Intelligence Report, prescurtat SDIR) are un rol integrator: reunește constatările relevante într-o recomandare, explică opțiunile și compromisurile și precizează etapele de implementare și condițiile de revizuire.

Cum sunt organizate informațiile pentru a susține acest proces

Hardy Schloer: Abordarea reunește trei componente. Prima constă în obiecte de fuziune a datelor (Data Fusion Objects): înregistrări reutilizabile care păstrează informațiile împreună cu sursa, data, contextul, credibilitatea și relațiile acestora cu alte informații.

A doua componentă constă în cadre de referință (Frames of Reference), adică perspective analitice explicite. O întrerupere a aprovizionării poate avea consecințe operaționale, financiare și politice. Sistemul este conceput să examineze aceste perspective împreună, păstrând vizibile diferențele dintre ele.

A treia componentă constă în relații cauzale explicite: mecanismele propuse pentru a explica legătura dintre evenimente și consecințe, împreună cu dovezile, incertitudinile și întârzierile estimate.

EVZ: Cum începe o analiză și ce primește efectiv utilizatorul?

Hardy Schloer: Începe cu o întrebare precisă. Trebuie definite decizia, obiectivul, publicul vizat, aria geografică și perioada evaluării. Perioada acoperită de dovezi este distinctă de orizontul pentru care formulăm evaluarea. Sunt precizate sursele permise și informațiile interne a căror utilizare este autorizată, acolo unde configurația permite folosirea lor.

De exemplu, un producător poate întreba dacă ar trebui să intre pe o piață în următoarele 12 luni printr-un distribuitor sau printr-o societate mixtă, comparând cererea, reglementările, riscul asociat partenerului și modalitățile de aprovizionare.

Raportul oferă două niveluri de aprofundare a lecturii: sinteza de analiză destinată conducerii (Executive Intelligence Brief) prezintă concluzia, opțiunile, riscurile și condițiile de revizuire; dosarul analitic al dovezilor (Analytical Evidence Book) îi oferă analistului dovezile, metoda, ipotezele, explicațiile alternative și referințele. Ambele fac parte din aceeași evaluare.

Ce rol are modelul de limbaj în această arhitectură

Hardy Schloer: Arhitectura este hibridă. QRI stabilește constatările, probabilitățile și structura argumentării. Modelul de limbaj ajută la exprimarea rezultatelor într-o formă ușor de citit.

În cazul platformei QRIntel.ai, rolul declarat al modelului de limbaj se limitează la formularea constatărilor deja stabilite de QRI. Mecanismele de raportare permit eliminarea rezultatelor nesusținute de dovezi și semnalarea lacunelor rămase.

EVZ: În ce constă avantajul competitiv, dacă unele dintre aceste instrumente există deja?

Hardy Schloer: Nu susținem că fiecare funcționalitate, luată separat, este indisponibilă în alte produse. Există deja biblioteci software pentru modelare cauzală și testarea robusteții, iar Microsoft GraphRAG organizează entități și relații cu trimiteri la textele-sursă. Diferențierea urmărită de QRI constă în integrarea acestor funcționalități într-un proces analitic unitar, menținut în timp, care conectează informațiile noi cu dovezile, perspectivele analitice și condițiile pe care se întemeiază o decizie. Scopul este de a face mai vizibile schimbările relevante și lacunele din dovezi și de a reduce timpul necesar actualizării unei analize.

Ce înseamnă „quantum” în terminologia QRINTEL

Hardy Schloer: Termenul descrie concepția cadrului analitic. Folosim noțiunea de „quanta” pentru componente precum fapte, afirmații, dovezi, surse, motivații și reacții, evaluate în cadrul unor obiecte și modele de fuziune a datelor. Interpretarea informațiilor depinde de context, de perspectiva observatorului și de decizia analizată.

Aplicația nu necesită hardware cuantic, iar fizica cuantică nu demonstrează validitatea concluziilor sale. Calculul cuantic este avut în vedere ca posibil accelerator complementar pentru explorarea scenariilor și pentru optimizări viitoare, separat de arhitectura clasică de raționament. Denumirea în sine nu demonstrează un avantaj de calcul cuantic.

EVZ: Cum deosebiți o cauză reală de două evenimente care doar se întâmplă în același timp?

Hardy Schloer: Întrebarea esențială este dacă modificarea unui factor ar schimba rezultatul. Dacă vânzările cresc în timpul unei campanii publicitare, simpla coincidență temporală nu demonstrează că publicitatea a provocat creșterea. Pot exista alte explicații: o sărbătoare, o modificare de preț sau încetarea activității unui concurent.

QRI este conceput să prezinte explicit aceste alternative, să examineze succesiunea evenimentelor și mecanismele propuse și să coreleze explicațiile cu dovezile. Atunci când informațiile sunt insuficiente, pot rămâne deschise mai multe explicații.

Analiza examinează și efectele de feedback. Un avertisment privind o penurie poate încuraja acumularea de stocuri, iar o prognoză poate determina măsuri care împiedică tocmai rezultatul pe care îl anticipa.

Dacă douăzeci de publicații repetă aceeași informație, cât valorează această confirmare

Hardy Schloer: Douăzeci de articole care repetă aceeași afirmație nu trebuie tratate drept douăzeci de confirmări independente. Procesul de verificare examinează proveniența informațiilor, calitatea dovezilor și existența unei surse originale comune.

Divergențele semnificative dintre surse trebuie să rămână vizibile. În același timp, verificarea dovezilor nu garantează adevărul: un sistem poate păstra fidel o sursă și, totuși, poate prelua eroarea pe care aceasta o conține.

Gen. Wesley K. Clark, (ret.)

EVZ: Cum este prezentată incertitudinea, astfel încât utilizatorii să nu confunde o estimare cu un fapt?

Hardy Schloer: Raportarea trebuie să distingă între afirmațiile surselor, inferențele analitice și ipotezele utilizate în simulări. Dacă dovezile sunt insuficiente, această lacună trebuie recunoscută. Separăm și probabilitatea unui eveniment de gradul de încredere în evaluare. Un eveniment poate fi considerat probabil chiar dacă dovezile care susțin estimarea sunt slabe. Utilizatorii trebuie să poată vedea ambele dimensiuni.

Când justifică o informație nouă modificarea unei evaluări

Hardy Schloer: Criteriul important este dacă informația schimbă un element de care depinde decizia. Publicarea unui articol care repetă o afirmație veche nu justifică, prin ea însăși, o recomandare nouă.

Procesul verifică dacă informația este nouă, credibilă și relevantă pentru o ipoteză, o consecință sau o condiție de care depinde decizia. O întârziere confirmată a unui transport poate conta dacă livrarea va ajunge după epuizarea stocurilor clientului. Un zvon repetat poate să nu aibă aceeași relevanță.

Reevaluarea poate fi declanșată de atingerea unui prag, de un eveniment semnificativ, de o verificare programată sau de o solicitare a utilizatorului. Evaluarea anterioară este păstrată, astfel încât orice modificare a dovezilor sau a ipotezelor să poată fi explicată.

Monitorizarea se raportează la o evaluare de referință, la ipoteze și indicatori expliciți, având un responsabil și o periodicitate a verificărilor. Fiecare recalculare creează o versiune nouă, păstrând momentul recalculării și motivul modificării. Sistemul semnalează lipsa unor dovezi noi drept o lacună, fără a o interpreta ca pe o confirmare că situația este sigură.

Ce se întâmplă când mai multe departamente ajung la concluzii diferite

Hardy Schloer: Analiza de fuziune permite reunirea rapoartelor relevante în jurul unei întrebări comune. Înainte de combinarea lor, trebuie verificată compatibilitatea perioadelor, ariilor geografice, entităților și perspectivelor analitice.

Diferențele dintre concluzii sunt examinate prin raportare la sursele, ipotezele și domeniul de analiză al fiecărui raport. Contradicțiile importante rămân vizibile, iar mai multe rapoarte care utilizează aceeași sursă originală nu devin confirmări independente.

Un registru al fuziunii (Fusion Log) păstrează istoricul procesului și versiunile rapoartelor utilizate. Modificarea ulterioară a unui raport poate justifica o nouă analiză de fuziune, fără rescrierea tacită a rezultatului deja emis. Restricțiile de acces aplicabile informațiilor pe care se bazează rapoartele se aplică și sintezei.

Utilizatorii pot întreba raportul ce s-ar întâmpla dacă s-ar schimba o ipoteză

Hardy Schloer: Da. Pot solicita dovezile care susțin o constatare, o explicație a motivului pentru care a fost preferată o anumită opțiune sau precizarea informațiilor care lipsesc. Dacă întrebarea necesită date noi ori depășește domeniul inițial, trebuie indicată necesitatea unei analize actualizate sau separate.

Utilizatorii pot testa și o ipoteză diferită: o aprobare întârzie, un furnizor devine indisponibil sau cererea este mai slabă. Exercițiul este păstrat ca o ramură analitică separată și nu înlocuiește evaluarea de referință.

Un scenariu este o analiză condiționată, nu un rezultat observat. Probabilitățile și estimările numerice sunt prezentate numai atunci când metoda și dovezile le justifică; scenariile calitative rămân utile când modelarea numerică nu este disponibilă.

EVZ: Puteți explica utilitatea platformei printr-un exemplu concret?

Hardy Schloer: Să luăm cazul unui producător care evaluează riscul ca un furnizor să își întrerupă activitatea. Unele relatări sugerează o oprire iminentă, însă mai multe articole repetă aceeași sursă, în timp ce livrările continuă normal. Întrebarea este dacă dovezile justifică o intervenție.

QRINTEL este conceput să coreleze sursele și explicațiile concurente cu rolul furnizorului în producție, perioada acoperită de stocuri, timpul necesar găsirii unei alternative și consecințele financiare ale opțiunilor. Analiza trebuie să arate în ce condiții dificultățile furnizorului ar opri efectiv producția.

Cum ar putea schimba această analiză o decizie de 100.000 de euro

Hardy Schloer: Exemplul financiar din material are un caracter strict ilustrativ: probabilitățile nu reprezintă rezultate obținute din QRINTEL. Presupunem o pierdere potențială de un milion de euro dacă producția se oprește și o aprovizionare alternativă de 100.000 de euro care ar preveni integral această pierdere în perioada evaluată.

La o probabilitate ipotetică de 5%, pierderea așteptată, calculată prin înmulțirea probabilității cu impactul, este de 50.000 de euro. La 30%, aceasta crește la 300.000 de euro. În aceste condiții, aprovizionarea alternativă devine opțiunea cu un cost așteptat mai mic.

Beneficiul urmărit este ca utilizatorii să poată vedea de ce s-a schimbat recomandarea, să examineze dovezile, să conteste probabilitatea și să testeze efectul nivelului stocurilor sau al timpului necesar înlocuirii furnizorului.

Cum poate fi utilizat QRINTEL pentru un program public și pentru înțelegerea reacțiilor societății

Hardy Schloer: În prezentarea noastră oficială oferim exemplul unui program regional de inovare industrială. Rapoartele pot examina oportunitățile, capacitățile și lacunele tehnologice, efectele asupra locurilor de muncă, companiilor, serviciilor și comunităților, precum și constrângerile de politică publică. Analiza de fuziune reunește constatările, iar SDIR compară opțiunile programului.

Pentru percepții și discurs public există Raportul de analiză a percepțiilor părților interesate și a narațiunilor (Stakeholder Sentiment and Narrative Intelligence Report, prescurtat SSNIR). Acesta examinează temele dominante, explicațiile concurente și efectele posibile asupra încrederii și reputației.

Interpretarea trebuie să țină cont de acoperirea surselor. Tonul relatărilor din presă nu stabilește, de unul singur, opiniile întregii populații. Analiza discursului mediatic nu echivalează cu un sondaj de opinie reprezentativ.

EVZ: Ce monitorizează platforma după aprobarea unei decizii?

Hardy Schloer: Raportul de monitorizare după luarea deciziei și de evaluare a beneficiilor obținute (Post-Decision Monitoring and Benefits Realization Report, prescurtat PDMBR) examinează dacă decizia rămâne valabilă și dacă progresul și beneficiile corespund așteptărilor inițiale. Acesta urmărește ipotezele, implementarea, indicatorii de performanță, abaterile și efectele neprevăzute.

Evaluarea poate susține o recomandare de continuare, ajustare, suspendare sau ieșire din inițiativă. Totuși, schimbările din mediul extern trebuie diferențiate de rezultatele efective ale proiectului. Pentru a stabili dacă beneficiile financiare sau operaționale au fost obținute, sunt necesare date interne a căror utilizare este autorizată. Informațiile publice, singure, nu pot demonstra că o organizație și-a atins obiectivele interne.

GEN (Ret) Keith Alexander

Care este beneficiul utilizării QRINTEL

O demonstrație reușită ar trebui să confirme că QRINTEL sprijină luarea unor decizii mai bune într-un timp mai scurt, le actualizează pe măsură ce dovezile se schimbă și facilitează verificarea întregului proces de raționament. Sistemul asigură transparența deplină a constatărilor și a analizei și, în acest proces, îl ajută pe utilizator să înțeleagă fapte pe care are nevoie să le cunoască, deși poate nici nu știa că ar trebui să întrebe despre ele.

Astfel, contribuie la evitarea, în procesul decizional, a unor lacune privind informațiile esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor.

Cei care doresc o demonstrație a utilizării acestui sistem revoluționar de analiză și evaluare o pot face la adresa de email: [email protected]