Valentin Lazea a explicat că România trebuie să reducă dependența bugetului de împrumuturi și să ofere investitorilor garanții privind predictibilitatea politicilor fiscale. În opinia sa, cele două obiective ar trebui asumate de partidele politice pentru cel puțin patru ani, indiferent de schimbările de guvernare. Declarațiile au fost făcute la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale şi decizii interne”.
„Ar trebui ca măcar acestea două probleme: corelaţia PIB nominal/salarii, pensii, respectiv colectarea mai bună a TVA şi a impozitului, ar trebui, după mine, să facă obiectul unui pact între toate forţele politice responsabile, în aşa fel încât să se oblige semnatarii politici ca, în perioada următorilor 4 ani, şi dacă se poate şi ulterior, să scoată aceste două probleme din jocul politic, să nu se mai atace de câte ori cineva ia o măsură pentru reducerea evaziunii, pentru respectarea corelaţiei între pensii şi salarii”, a afirmat Valentin Lazea.
Economistul consideră că un asemenea angajament ar permite continuarea ajustării fiscale fără ca măsurile necesare să fie permanent contestate din considerente politice.
„Numai aşa România poate transmite un semnal de credibilitate şi de predictibilitate în ce priveşte reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030 când deja se vor fi împlinit 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv”, a subliniat economistul-şef al BNR.
Un leu din șapte cheltuiți de stat provine din împrumuturi
Valentin Lazea a explicat că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, România finanțează din împrumuturi circa o șeptime din cheltuielile bugetare. Reducerea deficitului la 3% ar însemna înjumătățirea acestei ponderi.
„Scopul nostru sau ţelul pe care oamenii rezonabili din ţara asta ar trebui să şi-l propună este să ajungem la un deficit de 3%, care înseamnă că doar un leu din 14, adică o jumătate din cât avem acum, să fie luat din împrumuturi. Deci ăsta-i cadrul pe care să-l înţeleagă toată lumea. Da, azi cheltuim, bugetul cheltuieşte un leu din şapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14”, a subliniat acesta.
Pentru atingerea obiectivului, economistul propune limitarea creșterii cheltuielilor salariale din sectorul public la ritmul de avans al PIB-ului nominal. Totodată, pensiile nu ar trebui să crească mai rapid decât salariile.
„Prima este respectarea corelaţiei dintre evoluţia PIB-ului nominal, creşterea anvelopei salariale şi creşterea anvelopei pensiilor”, a afirmat Lazea.
România pierde venituri fiscale echivalente cu 4% din PIB
A doua direcție indicată de economistul-șef al BNR privește combaterea evaziunii și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.
„Al 2-lea lucru pe care trebuie să îl facem obligatoriu, dincolo de respectarea acestor corelaţii, este colectarea mult mai bună a TVA şi a impozitului pe profit”, a precizat economistul.
Potrivit estimărilor prezentate de Lazea, pierderile anuale din necolectarea celor două impozite echivalează cu aproximativ 4% din PIB. Reducerea la jumătate a acestor pierderi ar putea contribui la diminuarea deficitului cu două puncte procentuale.
„România pierde 3% din PIB din neîncasarea TVA şi încă 1% din PIB din impozitul pe profit prin necolectare. Şi problema cea mare cu această soluţie a colectării mai bune este că ea nu poate fi bugetată exante”, a explicat Valentin Lazea.
Economistul a susținut că îmbunătățirea colectării presupune atât combaterea evaziunii fiscale și eliminarea portițelor legislative utilizate pentru optimizare fiscală, cât și reformarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Printre măsurile necesare, Lazea a menționat inclusiv schimbarea sistemului de motivare și remunerare a angajaților ANAF, pentru creșterea eficienței instituției.
La începutul intervenției, Valentin Lazea a precizat că opiniile prezentate sunt exprimate în nume personal și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.