Victor Ponta, după decizia CCR privind Programul SAFE: ”Este o decizie extraordinar de importantă și pozitivă a CCR, care dă României posibilitatea să salveze 16 miliarde de euro”

Într-un mesaj publicat pe Facebook, fostul prim-ministru a cerut rezilierea și renegocierea contractelor pe care le consideră dezavantajoase pentru statul român, acuzând foștii membri ai Guvernului Bolojan de favorizarea unor companii străine. Ponta a susținut că investițiile în apărare ar trebui să vizeze în special achiziția de drone și sisteme antidronă, precum și dezvoltarea producției militare pe teritoriul României. Afirmațiile sale privind presupusele nereguli contractuale nu reprezintă constatări ale CCR.

„Este o decizie extraordinar de importantă și pozitivă a CCR, care dă României posibilitatea să salveze 16 miliarde de euro — o șansă uriașă pe care Curtea Constituțională o oferă noului Guvern și României!

Ne trebuie drone si sisteme antidrona – nu tunuri si tancuri ! Ne trebuie parteneri eficienti si corecti – nu firme straine care sa ne ia de 5 ori pretul si sa nu livreze niciodată- ne trebuie contractori care sa produca in colaborare cu firmele romanesti in Romania , nu sa dea de lucru muncitorilor germani sau francezi!”, a scris Victor Ponta.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fostul premier a susținut că hotărârea Curții ar trebui folosită de actualul Guvern pentru reevaluarea acordurilor încheiate de precedenta administrație, formulând acuzații la adresa fostului ministru Radu Miruță și a USR.

Alte articole

România şi Republica Moldova, proiect comun în programul SAFE. Luca Niculescu: „Avansează discuţiile şi la programul anti-drone!”

Ministrul Apărării a trimis Corpul de control la DGARM pentru a verifica achizițiile din SAFE: Omul care a luat decizia alocării contractelor către Rheinmetall este fostul şef al Cancelariei

„Pe baza acestei decizii, trebuie reziliate și renegociate toate contractele frauduloase și contrare interesului național, semnate de Miruță și USR cu diverse firme din afara României! În acest fel, aproape 16 miliarde de euro pot fi direcționate către adevăratele necesități de apărare ale României și către firmele care produc în România!

CCR ne-a dat! Sper ca Guvernul să „bage în traistă”! Și Miruță și USR să își ia „bătaie” de la „stăpânii” lor, care au încercat să ne ia banii fără să ne dea nimic în schimb!”, a mai scris Ponta.

CCR a admis sesizarea formulată de Sorin Grindeanu

Curtea Constituțională a stabilit joi existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea OUG nr. 38/2026, referitoare la Programul SAFE.

Sesizarea a fost formulată de Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care a solicitat judecătorilor constituționali să constate conflictul și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

În documentul transmis CCR, Grindeanu a susținut că Executivul condus de Ilie Bolojan a depășit limitele constituționale ale atribuțiilor sale, adoptând și transmițând spre publicare ordonanța în condițiile în care Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026.

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţinea în sesizare.

Guvernul Bolojan, acuzat că a extins ordonanța înaintea votului moțiunii

Potrivit sesizării, Guvernul ar fi modificat substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, când Parlamentul urma să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură.

Concret, Executivul ar fi introdus 12 articole suplimentare, deși unele dintre reglementările respective se aflau deja în procedură legislativă parlamentară.

Președintele Camerei Deputaților a invocat inclusiv expunerea de motive a legii de aprobare, despre care a susținut că demonstra intenția Guvernului de a adopta reglementările înainte de pierderea competenței de a emite ordonanțe de urgență.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, aprecia preşedintele Camerei Deputaţilor.

Citește și: FOTO Măsurile discutate în prima şedinţă CSAT cu noul Guvern. Nicuşor Dan este îngrijorat de violențele din școli