România trebuie să renunțe la logica împărțirii banilor pe ministere și să construiască un plan integrat de dezvoltare, în care fondurile europene, resursele bugetare și investițiile private să fie reunite și direcționate către prioritățile strategice ale țării. Acesta este mesajul transmis de Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în guvernul condus de Ilie Bolojan, în perspectiva unei noi oportunități de finanțare europeană estimate la aproximativ 60 de miliarde de euro. În viziunea sa, România ar trebui să folosească anul 2027 pentru pregătirea unui plan național de dezvoltare, astfel încât să poată valorifica finanțările europene disponibile începând din 2028. Planul ar trebui să pornească de la obiectivele pe care țara trebuie să le atingă, nu de la bugetele pe care fiecare minister dorește să le obțină.
„Eu susțin abordarea holistică: să fie un plan de țară de dezvoltare în care fondurile europene, naționale și private să fie puse împreună”, a declarat Pîslaru.
Banii trebuie alocați în funcție de priorități, nu de ministere
Fostul ministru avertizează că există riscul ca viitoarele resurse să fie distribuite fragmentat, în funcție de portofoliile instituțiilor și de interesele politice, fără o strategie comună care să maximizeze impactul investițiilor.
„Politicienii probabil că vor aloca banii prin alocări de tip siloz. Fiecare cu portofoliul lor, cu sumele lor, cu proiectul lor”, a afirmat acesta. Alternativa propusă este un model în care toate sursele de finanțare sunt privite împreună, iar investițiile sunt prioritizate în funcție de nevoile de dezvoltare ale României. Cu alte cuvinte, resursele nu ar trebui împărțite în avans între ministere, ci direcționate către domeniile în care pot produce cele mai importante rezultate economice și sociale. Printre prioritățile enumerate de Pîslaru se numără creșterea productivității, cercetarea și inovarea, dezvoltarea capitalului uman, combaterea declinului demografic și modernizarea infrastructurii. Lista include și sănătatea, serviciile de îngrijire, locuirea, reducerea disparităților sociale, precum și investițiile în apărare și securitate. Pîslaru consideră că un asemenea plan nu poate fi construit exclusiv de stat, fără implicarea directă a companiilor. Mediul privat ar trebui să participe atât la definirea priorităților, cât și la finanțarea investițiilor, alături de sectorul public. Eu cred că mediul de afaceri trebuie să spună clar: nu se face acest plan fără noi”, a declarat fostul ministru.
Pîslarul susține că România trebuie să urmărească multiplicarea resurselor disponibile prin combinarea fondurilor europene cu banii de la buget și capitalul privat, inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor public-private. Miza este ca finanțările disponibile să nu fie tratate ca bugete separate, gestionate independent de fiecare instituție, ci ca instrumente complementare ale aceleiași strategii de dezvoltare.
O nouă oportunitate de finanțare din 2028
Potrivit lui Pîslaru, începând din 2028 s-ar putea deschide o nouă oportunitate de finanțare europeană, în noul ciclu financiar, de aproximativ 60 de miliarde de euro nerambursabile, față de cele 15,7 miliarde de euro asociate PNRR. Fostul ministru consideră că pregătirea trebuie să înceapă din 2027, pentru ca România să aibă un plan coerent înainte de intrarea în noua etapă de finanțare. Anul 2028 este și an electoral, ceea ce face cu atât mai importantă stabilirea din timp a priorităților și a mecanismelor de alocare a banilor. Pîslaru a recunoscut, totodată, că măsurile fiscale adoptate în mandatul guvernului Bolojan au afectat mediul de afaceri, în contextul gestionării unei situații economice dificile. „Mediul de afaceri a fost lovit de măsurile fiscale și mă înclin în fața dumneavoastră pentru actul de solidaritate, că am gestionat o situație de urgență în acest mandat și nu a fost o situație optimă”, a spus acesta.