Preşedinta în exerciţiu Iliana Iotova s-a situat uşor în frunte în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Bulgaria, duminică, obţinând între 35 şi 36,5% din voturi, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne.
Iliana Iotova îl are ca partener de cursă pe Kiril Valchev (candidat pentru funcţia de vicepreşedinte). Ei îi vor înfrunta pe Andrey Gyurov şi Georgi Kandev în turul al doilea al alegerilor.
Fosta jurnalistă a intrat în politică în anii ’90, a fost deputată și eurodeputată, iar în ianuarie 2026 a preluat funcția de șef al statului, după demisia lui Rumen Radev.
Iliana Iotova s-a născut la 24 octombrie 1964, la Sofia. A absolvit Liceul Francez „Alphonse de Lamartine” din capitala Bulgariei, apoi Facultatea de Filologie Bulgară a Universității „Sf. Kliment Ohridski”. Ulterior, a urmat cursuri de specializare la Școala Națională de Administrație din Franța și la Centrul pentru Studii Europene din Strasbourg. Și-a început cariera în jurnalism. Între 1990 și 1997, a lucrat la Televiziunea Națională Bulgară, unde a fost reporter, redactor, prezentatoare și directoare a Direcției de Știri și Actualități.
În 1997, a intrat în structurile Partidului Socialist Bulgar (BSP), unde a condus centrul de presă până în 2007. A ocupat ulterior mai multe funcții în conducerea formațiunii și a fost deputată în Parlamentul Bulgariei între 2005 și 2007.
În 2007, Iliana Iotova a devenit europarlamentar, mandat pe care l-a deținut până în 2017. În Parlamentul European, a participat la activitatea comisiilor care au abordat teme precum libertățile civile, securitatea și migrația.
În noiembrie 2016, a fost aleasă vicepreședintă a Bulgariei, în tandem cu Rumen Radev. Cei doi au fost realeși în 2021 pentru un al doilea mandat.
La 23 ianuarie 2026, Iotova a preluat funcția de președinte al Bulgariei, după ce Curtea Constituțională a constatat încetarea anticipată a mandatului lui Rumen Radev, care își anunțase demisia cu patru zile înainte.
Iotova susține soluționarea războiului din Ucraina prin negocieri diplomatice. Poziția sa este apropiată de cea a lui Rumen Radev, care a pledat pentru dialog cu Moscova și a criticat unele forme de sprijin militar acordat Kievului.