SRI, noi precizări după cazul Carfil: Cum îi recrutează Rusia pe cei care să facă acțiuni de sabotaj în România. Bani pentru o ”treabă simplă”

La 26 octombrie, SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate de Rusia, implicată în provocarea incendiului de la 14 septembrie 2026 din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM. Investigațiile în acest caz au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene.

În acest context, SRI face precizări privind modul în care Rusia îi recrutează pe executanții acțiunilor de sabotaj.

Astfel, sunt racolate persoane din categoria celor vulnerabile, cărora li se dau bani și sarcini aparent simple, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, la antena3.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit reprezentanților SRI, recrutarea poate începe printr-un mesaj pe rețelele sociale și o ofertă financiară consistentă. Țintele sunt, de regulă, persoane cu probleme financiare, antecedente penale sau care se simt excluse din grupurile sociale din care fac parte.

Alte articole

Atacuri în cascadă asupra Ucrainei, situaţie de black out la Kiev

Rusia neagă implicarea în atacurile cibernetice care au vizat frigiderele din supermarketurile europene. Kremlinul numește acuzațiile „absurde”

Ovidiu Marincea a explicat, în același context, că acțiunile pot porni de la documentarea unor obiective militare, industriale ori energetice, inclusiv prin realizarea unor fotografii. Operațiunile fac parte din războiul hibrid purtat de Rusia și pot fi derulate prin agenți din state intermediare, pentru ascunderea originii atacului.

Citește și Nicușor Dan intervine după sabotajul coordonat de Rusia în România: „Condamn cu toată fermitatea, este o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”

Informațiile din acest context sunt detaliate în publicația Intelligence a SRI, care scrie că ”acțiunile atribuite serviciilor ruse în Europa arată că executanții pot fi recrutați online, prin intermediari, pentru sarcini plătite”.

”Pentru cetățeni, prevenția începe cu recunoașterea unei solicitări suspecte și sesizarea autorităților înainte ca aceasta să producă victime.

O persoană necunoscută îți propune bani pentru câteva fotografii, pentru transportarea unui pachet sau pentru o ‘treabă simplă’. Nu explică limpede cine este beneficiarul, insistă să păstrezi secretul și îți transmite instrucțiunile exclusiv prin mesaje.

O asemenea ofertă trebuie privită cu atenție. MI5 (serviciul britanic intern de informații) a avertizat public că serviciile ruse recrutează persoane prin rețele sociale, le transmit instrucțiuni prin aplicații criptate și oferă inclusiv plăți în criptomonede. Intermediarul cu care vorbește executantul poate ascunde beneficiarul real al acțiunii.
Nu trebuie să identifici singur dacă în spatele cererii este un actor statal. Este suficient să recunoști o cerere suspectă și să o semnalezi la 112”, mai arată sursa citată.

SRI descrie și tipurile de solicitări care ar trebui să reprezinte semnale de alarmă.

”Următoarele exemple sunt repere practice de prevenție. Niciunul, luat separat, nu dovedește existența unei operațiuni rusești. Asocierea lor justifică, însă, oprirea activității și sesizarea autorităților:

• bani disproporționat de mulți pentru o sarcină vagă, oferită de cineva a cărui identitate sau firmă nu poate fi verificată
• fotografierea la comandă a unor obiective, cu insistență asupra accesului, pazei sau activității din interior, fără un scop legitim explicat
• preluarea, păstrarea ori transportarea unor pachete, însoțită de cerința de a ascunde expeditorul real sau de a declara un conținut fals
• folosirea identității, contului bancar, cartelei telefonice ori accesului tău profesional în beneficiul unei persoane necunoscute
• instrucțiuni de a evita verificările, de a ocoli procedurile de securitate sau de a minți personalul unei companii
• presiuni care te fac să ștergi conversațiile, să nu discuți cu familia sau să continui imediat, fără a mai pune întrebări
• trecerea la cereri de distrugere, incendiere ori pătrundere fără drept, prezentate drept „o glumă”, „un test” sau „o acțiune fără victime”

O aplicație de mesagerie, o plată în criptomonede sau fotografierea unui loc nu reprezintă, în sine, dovada unei infracțiuni. Contează cererea concretă, contextul și încercarea de a ascunde scopul real”, subliniază reprezentanții SRI.

Citește și Ucrainean acuzat de sabotaj la Uzina Carfil, arestat preventiv în Polonia. Bărbatul a refuzat extrădarea în România