Povestea bucureşteanului care are în garaj 200 de tuburi de obuz GALERIE FOTO

Inginerul Cristian Dumitru a reuşit să strângă în ultimii 20 de ani o colecţie impresionantă de trench art. Mai exact, bărbatul de 47 de ani are acasă 200 de tuburi de obuz transformate în scrumiere, vaze, lămpi, râşnite, veioze, brichete şi nu numai.
Roxana Gagiu
09 ian. 2012, 13:21
Povestea bucureşteanului care are în garaj 200 de tuburi de obuz GALERIE FOTO

Pasiunea pentru obiectele decorative lucrate manual de soldaţi a început în urmă cu aproximativ 20 de ani. La începutul anilor ’90, inginerul Cristian Dumitru a cumpărat din târgul Vitan primul obiect de trench art, o scrumieră făcută dintr-o felie de ţeavă de tun din perioada Primului Război Mondial. În interiorul ei era şi o brichetă prelucrată dintr-un cartuş.

Mi-a plăcut foarte mult acea scrumieră şi am cumpărat-o. Apoi am început să citesc despre trench art. Am aflat că aceste lucrări erau realizate în prima linie pe front sau în atelierele militare din preajma frontului. Unele au fost realizate în vreme de pace, altele în vremuri de război. Încă de mic am avut ideea de refolosire. Din conserve îmi făceam maşinuţe„, a spus inginerul.

Colecţionarul spune că ele reprezintă frumuseţea unui obiect decorativ păstrat peste generaţii dar în acelaşi timp au şi o încărcătură negativă.

Sunt extraordinare, unele piese au peste 10.000 de lovituri de ciocan, dar în acelaşi timp obiectele de trench art au o încărcătură malefică. Eu am doar tubul de obuz, dar este posibil ca piesele active ale muniţiei să fi omorât un om„, a explicat Cristian Dumitru.

În colecţia inginerului se găsesc 200 de tuburi de obuz transformate în veioze, râşniţe sau scrumiere.

Printre cele 200 de obiecte de trench art, bucureşteanul are o veioză făcută dintr-o grenadă defensivă germană din Primul Război Mondial, abajurul becului fiind o cască de soldat, o râşniţă de cafea făcută chiar din tub de proiectil, brichete din tuburi de cartuşe de mitralieră şi scrumiere făcute din grenade.

Obiectele de trench art sunt făcute din resturi militare. Soldaţii nu aveau altă materie primă. Încă din vremea lui Napoleon, utilizarea prizonierilor de război pentru a crea obiecte decorative a avut un bun temei: pentru a le ocupa timpul în zilele lungi, fără de sfârşit, şi pentru limitarea cheltuielilor în bani şi hrană. Nu de puţine ori, munca prizonierilor de război a fost făcută cu intenţia vădită de a negocia produsul finit pentru mâncare, bani sau alte privilegii. În plus, soldaţii răniţi erau încurajaţi să aibă o ocupaţie constructivă ca parte a procesului de recuperare„, a mai spus colecţionarul.

Cel mai scump obiect: o măsuţă de fumat

Colecţia impresionantă cu cele 200 de obiecte decorative confecţionate pe linia de front au fost adunate de-a lungul anilor din Franţa, Italia, Belgia, Germania şi România.

Cel mai scump obiect pe care l-a cumpărat este o măsuţă de fumat, formată în întregime din tuburi de tun, de 70 de centimetri înălţime, pentru care a plătit 200 de euro. Al doilea obiect ca preţ din colecţia sa este o scrumieră cumpărată de la un negustor din Ungaria de la târgul de la Negreni, pentru care a plătit 50 de euro.

Pentru viitor, Cristian Dumitru se gândeşte să-şi mărească tot mai mult colecţia şi să găsească un loc potrivit pentru ea. În acest moment, obiectele sunt depozitate în cufere prăfuite, într-un garaj. Visează la un loc pentru ea într-un muzeu pentru că vrea să-şi expună colecţia în mod permanant.

Trench art sau arta din tranşee

Arta din tranşee este de regulă definită ca orice obiect de decoraţiune, realizat de către soldaţi, prizonieri de război sau civili şi a cărui realizare este direct legată de un conflict armat sau de urmările acestuia.

Pentru orice neiniţiat, orice artă din tranşee, prin definiţie, a fost făcută de un soldat aşezat fiind într-o tranşee, în Franţa, în Primul Război Mondial, în plin bombardament.

Anumite obiecte realizate manual, mai înainte, pe durata conflictelor armate, de către soldaţi, prizonieri de război sau de civili, au fost ulterior descrise ca fiind artă din tranşee.

Încă de pe vremea napoleoniană, utilizarea prizonierilor de război pentru a crea obiecte decorative a avut un bun temei – pentru a le ocupa timpul în zilele lungi, fără de sfârşit, şi pentru limitarea cheltuielilor în bani şi hrană. Nu de puţine ori, munca prizonierilor de război a fost făcută cu intenţia vădită de a negocia produsul finit pentru mâncare, bani sau alte privilegii.

DailyBusiness
FMI și Banca Mondială revizuiesc drastic prognozele pentru România. Creștere economică aproape înjumătățită în 2026
Spynews
EXCLUSIV | Dana Badea, prima reacție după ce s-a scris că are cancer! Fosta ispită de la Insula Iubirii și-a ieșit din minți
Fanatik.ro
Cum își pasează autoritățile responsabilitatea pentru caruselul groazei de la Caransebeș. Ce au descoperit inspectorii ANPC la fața locului este revoltător: „Informații incorecte”
Capital.ro
Viața la bloc. Cine plătește pentru întreținerea liftului. Obligație indiferent de etaj și numărul de persoane din locuință
Playtech.ro
Schimbare în deschiderea succesiunii. Ce trebuie să faci mai întâi în 2026 în cazul unei moşteniri
Adevarul
Mai tare ca Putin. Dictatorul din Belarus, în vârstă de 71 de ani, ar avea o relație cu un model de 22 de ani
wowbiz.ro
Valentin Sanfira vine cu o „replică” zguduitoare. Ce a apărut pe pagina artistului la scurt timp după ce Codruța a vorbit despre divorț : „Mă știu curat și drept”
Economica.net
Un nou model Dacia. Va fi electric şi nu e Spring
kanald.ro
Gică Hagi este noul selecționer al României. Când începe mandatul „Regelui”
iamsport.ro
După Cornel Dinu, o altă legendă a ”câinilor” nu este de acord ca noul stadion Dinamo să poarte numele lui Mircea Lucescu
MediaFlux
Ilie Bolojan rămâne fără sprijin ca premier! Decizie de ultimă oră a PSD
stirilekanald.ro
Rusia va plăti despăgubiri după ce a doborât un avion de pasageri cu 67 de oameni la bord
Va reuși CFR Cluj a patra victorie consecutivă în Superliga? Cum arată cotele pentru FCSB vs CFR Cluj