În octombrie 2019, Kovesi devenea primul procuror-şef european, după ce în România fusese la conducerea DNA.
EPPO, cu sediul la Luxemburg, şi-a început activitatea operaţională la 1 iunie 2021, având competenţa de a investiga şi urmări penal infracţiunile ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, între care fraudele cu fonduri europene, corupţia şi fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Într-un raport dat publicității la 18 septembrie, Comisia Europeană a apreciat că Parchetul European funcţionează foarte eficient. Conform datelor prezentate în evaluare, numărul anchetelor active a crescut de la 515, în 2021, la 3.602 la sfârşitul lui 2025, iar valoarea prejudiciilor estimate în anchetele aflate în desfăşurare a ajuns la 67,27 miliarde de euro. Suma reprezintă prejudiciile suspectate în dosarele investigate, nu fonduri recuperate sau fraude deja demonstrate în instanţă.
Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35 la sută mai multe decât în anul precedent, iar rata condamnărilor în cauzele soluţionate prin verdict a fost de aproape 95 la sută.
Tot Executivul european a subliniat contribuţia EPPO la combaterea fraudelor împotriva bugetului UE, dar a identificat şi dificultăţi privind resursele umane şi financiare, precum şi în cooperarea cu autorităţile naţionale, notează news.ro.
Într-un interviu acordat Politico înainte de încheierea mandatului, Laura Kovesi a avertizat că rezultatele obţinute nu garantează viitorul EPPO şi că instituţia riscă să fie slăbită treptat dacă nu primeşte resursele şi instrumentele juridice necesare. ”Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO”, a spus fosta șefă a DNA.
În același interviu, Kovesi a reclamat finanţarea insuficientă, amânarea reformelor legislative şi obstacolele administrative ce îngreunează activitatea procurorilor europeni. Potrivit lui Kovesi, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegaţi, însă finanţarea disponibilă acoperă doar 180.
Fosta şefă a DNA a criticat şi atitudinea unor politicieni şi oficiali europeni faţă de anchetele penale, afirmând că la Bruxelles există persoane care par să se considere deasupra legii. Ea susţine că independenţa justiţiei este apărată de politicieni atât timp cât anchetele nu îi vizează pe ei sau pe apropiaţii lor, dar că această atitudine se schimbă atunci când investigaţiile ajung să le afecteze interesele.
Kovesi a menţionat, printre altele, situaţia din Grecia, unde consideră că Parchetul European s-a confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenţii agricole europene. Ea a atras atenţia şi asupra conflictelor de competenţă dintre EPPO şi autorităţile judiciare naţionale, care pot întârzia sau bloca investigaţiile. Întrebată dacă se referă inclusiv la ancheta privind achiziţiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută drept Pfizergate, Kovesi a refuzat să comenteze dosare concrete.
În ciuda dificultăţilor, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere şi poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene. Ea descrie conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcţie din cariera sa, dar afirmă că nu ar schimba nimic dacă ar trebui să o ia de la început.
Întrebată ce planuri are după activitatea la șefia EPPO, Kovesi a fost misterioasă: ”Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”.