Ministrul Justiţiei ia în calcul reducerea vârstei răspunderii penale sub 14 ani, după seria incidente violente din şcolile din România: „Este cert că o intervenţie trebuie să fie realizată”

Radu Marinescu a explicat că sunt evaluate mai multe variante legislative, printre care coborârea vârstei minime de la care un copil poate răspunde penal sau introducerea unor excepții pentru minorii sub 14 ani, în situațiile în care o expertiză de specialitate confirmă existența discernământului. Deocamdată, nu a fost stabilită o formulă concretă, iar eventualele modificări ar urma să fie fundamentate pe consultări cu specialiști.

„S-a constatat că există tot mai multe fapte săvârșite de către minori care nu răspund penal, pentru că, în momentul de față, legea penală stabilește că până la 14 ani nu se răspunde și apoi răspunderea începe să se organizeze sub rezerva unei verificări a discernământului până la 16 ani și apoi mai departe”, a declarat Radu Marinescu, pentru Adevarul.

Potrivit actualelor prevederi ale Codului penal, minorii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal, indiferent de natura faptei comise. În cazul celor cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani, răspunderea penală intervine numai dacă se dovedește că au acționat cu discernământ. După împlinirea vârstei de 16 ani, minorii răspund penal potrivit legii, fiind supuși unui regim sancționator distinct de cel aplicabil adulților.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul Justiției a precizat că una dintre direcțiile analizate presupune reducerea limitei minime de vârstă, în timp ce o altă posibilitate ar permite stabilirea răspunderii penale sub pragul actual, în urma unor evaluări științifice individuale.

Alte articole

EXCLUSIV Ministrul Justiției, Radu Marinescu, despre posibilitatea ca vârsta răspunderii penale să scadă sub 14 ani: „Privarea de libertate nu este prima soluție. Ne trebuie educație și prevenție”

EXCLUSIV Ministrul Justiției intervine după ce firmele au ajuns în pragul falimentului din cauza blocajului de la ONRC: „Am intrat în regim de avarie”

„O traiectorie de analiză este în ce măsură ar fi justificat să scădem această vârstă de răspundere penală.Adică cumva să o scădem de la 14 ani la un prag inferior sau până la 14 ani să se răspundă, dar sub condiția unei certificări existenței discernământului prin instrumente științifice, printr-o expertiză”, a explicat ministrul Justiției.

Radu Marinescu a subliniat că o eventuală schimbare legislativă nu poate fi decisă exclusiv pe baza incidentelor recente, fiind necesară o analiză care să implice psihologi, specialiști în drept, reprezentanți ai mediului universitar și organizații ale societății civile.

Citeşte şi: Sorina Docuz mai stă o tură până să devină doamna Ciolacu. Marcel Ciolacu a amânat nunta, care ar fi trebuit să aibă loc la sfârșitul lui noiembrie, după valul de critici provocat de luxul de la petrecerea de botez al copilului lui Alfred Simonis: ”Rămânem în probe”

„Eu cred că trebuie să facem orice fel de modificare pe o bază foarte atentă de evaluare, cu o consultare serioasă a mediului academic, a societății civile, a specialiștilor, pentru că aici vorbim de psihologi, aici vorbim de practicienii dreptului, însă în egală măsură este cert că o intervenție trebuie să fie realizată”, a concluzionat Radu Marinescu.

Discuțiile privind modificarea răspunderii penale a minorilor se desfășoară în paralel cu pregătirea unui pachet mai amplu de măsuri guvernamentale împotriva violenței în școli.

Executivul a constituit un grup de lucru interinstituțional, care a stabilit, în urma unei ședințe desfășurate joi, mai multe direcții de intervenție. Printre acestea se numără suplimentarea personalului de pază, consolidarea sistemelor de supraveghere și revizuirea planurilor de securitate ale unităților de învățământ.

Autoritățile intenționează, de asemenea, să operaționalizeze un mecanism de reacție rapidă, la care să participe reprezentanți ai ministerelor Educației, Afacerilor Interne, Sănătății și Muncii, alături de alte instituții competente.

Un alt obiectiv îl reprezintă creșterea numărului de consilieri psihologici școlari și instruirea profesorilor pentru identificarea timpurie a comportamentelor violente și a riscurilor de radicalizare în rândul elevilor.

Guvernul analizează și înăsprirea sancțiunilor pentru agresiunile comise în școli, indiferent dacă victimele sunt elevi sau cadre didactice, precum și modificarea legislației referitoare la introducerea și deținerea obiectelor interzise în unitățile de învățământ.

Citeşte şi: Grindeanu, întrebat dacă liderii PSD au sărăcit odată cu românii de rând: ”Da. Toată lumea a sărăcit”. Despre opulența de la botezul din familia Simonis: ”Unele lucruri pe care le-am văzut acolo nici pe mine nu m-au făcut bucuros”