Anunțul marchează un moment important pentru politica de extindere a Uniunii Europene, în condițiile în care Muntenegru ar putea deveni primul stat candidat care finalizează negocierile după Croația, în 2011. Țara din Balcanii de Vest, cunoscută pentru litoralul său la Marea Adriatică, orașele medievale și peisajele montane, are o populație de aproximativ 630.000 de locuitori și o economie dependentă în mare măsură de turism și servicii.
Muntenegru ar putea intra în Uniunea Europeană în 2028
Potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea, progresele realizate de Muntenegru în implementarea reformelor permit estimarea că negocierile de aderare ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026.
Ar fi pentru prima dată în ultimii 15 ani când Uniunea Europeană finalizează negocierile cu un stat candidat. Ultima țară care a parcurs această etapă a fost Croația, devenită ulterior membră a UE în 2013.
După încheierea negocierilor, tratatul de aderare trebuie semnat și ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Dacă procedurile se desfășoară conform calendarului estimat, Muntenegru ar putea deveni membru cu drepturi depline în 2028, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană consideră că progresele înregistrate reflectă eforturile autorităților muntenegrene de a îndeplini criteriile politice, economice și instituționale necesare aderării.
O țară cu aproximativ 630.000 de locuitori și o economie bazată pe servicii
Muntenegru se află în sud-estul Europei, pe țărmul Mării Adriatice, și ocupă o suprafață de aproximativ 13.812 kilometri pătrați. Este unul dintre cele mai mici state europene, atât ca teritoriu, cât și ca populație.
Estimările demografice pentru 2025 indică între 623.000 și 633.000 de locuitori, cu o densitate de aproximativ 46 de persoane pe kilometru pătrat.
Capitala Podgorica reprezintă principalul centru administrativ și economic. Alte orașe importante sunt Nikšić, Cetinje, Bar și Bijelo Polje.
Populația este diversă din punct de vedere etnic. Potrivit recensământului din 2023, muntenegrenii reprezintă aproximativ 41,1% dintre locuitori, sârbii 32,9%, bosniacii 9,5%, iar albanezii aproximativ 5%.
Limba oficială este muntenegreana, însă sunt utilizate și sârba, bosniaca, albaneza și croata.
Din punct de vedere economic, Muntenegru depinde în principal de sectorul serviciilor, care generează aproximativ trei sferturi din valoarea adăugată brută.
Conform Oficiului de Statistică MONSTAT, produsul intern brut nominal a ajuns la aproximativ 7,645 miliarde de euro în 2024, față de 7,069 miliarde de euro în anul precedent. PIB-ul pe locuitor a fost de aproximativ 12.260 de euro, iar economia a înregistrat o creștere reală de 3,2%.
Turismul, comerțul, transporturile, construcțiile și serviciile imobiliare sunt principalele activități economice. Agricultura, deși are o contribuție mai redusă, include viticultura, cultivarea măslinelor și creșterea animalelor.
Folosește moneda euro, deși nu este membră a Uniunii Europene
O particularitate a Muntenegrului este utilizarea monedei euro, chiar dacă țara nu face parte nici din Uniunea Europeană, nici din zona euro.
Autoritățile folosesc unilateral moneda europeană, fără participarea la mecanismele monetare ale Eurosistemului și fără o politică monetară independentă.
Nivelul de trai rămâne însă inferior mediei europene. Potrivit datelor Comisiei Europene pentru 2023, PIB-ul pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare reprezenta aproximativ 51,3% din media UE.
Diferențele economice sunt vizibile inclusiv între regiunile țării. Localitățile de pe litoral și capitala atrag investiții, în timp ce zonele rurale din nord se confruntă cu depopularea și îmbătrânirea populației.
Pentru turiști, prețurile diferă considerabil în funcție de sezon. În stațiunile Budva, Kotor și Tivat, cazarea și serviciile turistice pot deveni semnificativ mai scumpe în timpul verii.
Turismul, principalul motor economic. Cele mai cunoscute atracții
Muntenegru beneficiază de un potențial turistic important datorită combinației dintre litoralul adriatic, orașele istorice și regiunile montane.
Printre cele mai cunoscute destinații se numără Golful Kotor, renumit pentru peisajele sale și arhitectura medievală. Orașul Kotor, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, atrage vizitatori interesați de istorie și cultură.
Budva este una dintre principalele stațiuni de litoral, apreciată pentru plaje, restaurante și viața de noapte. Tivat s-a dezvoltat în special în segmentul turismului de lux, datorită complexului Porto Montenegro.
Un alt reper este Sveti Stefan, insula legată de continent printr-un istm îngust, devenită unul dintre simbolurile turistice ale țării.
Pentru iubitorii de natură, Parcul Național Durmitor, inclus în patrimoniul UNESCO, oferă trasee montane și posibilități pentru sporturi de aventură.
Lacul Skadar, cel mai mare din Balcani, este cunoscut pentru biodiversitate, în timp ce Ulcinj atrage turiști prin plaja Velika Plaža, una dintre cele mai lungi de pe coasta Adriaticii.
Mănăstirea Ostrog, construită într-un perete stâncos, reprezintă unul dintre principalele locuri de pelerinaj ortodox din regiune.
România susține aderarea Muntenegrului la UE
România și Muntenegru au stabilit relații diplomatice la 9 august 2006, după ce Bucureștiul a recunoscut independența statului balcanic, la 13 iunie în același an.
Cele două țări cooperează în domeniile politic, diplomatic și economic, precum și în cadrul NATO, organizație din care Muntenegru face parte din 2017.
România susține integrarea europeană a Muntenegrului și reformele necesare aderării, considerând extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest importantă pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii.