Vortexul polar este un sistem de circulație atmosferică format deasupra regiunilor polare. Potrivit specialiștilor, slăbirea vortexului polar ar putea aduce perioade cu frig puternic și ninsori abundente în decembrie și ianuarie.
În această perioadă, meteorologii monitorizează un fenomen cunoscut sub numele de încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming-SSW).
La aproximativ 30 de kilometri altitudine, temperaturile ar putea crește cu peste 27 de grade Celsius față de valorile obișnuite pentru începutul lunii noiembrie. Totodată, vânturile stratosferice ar urma să slăbească semnificativ și chiar să își schimbe direcția.
Conform analizei Severe Weather Europe, inversarea vânturilor este estimată pentru vineri, 6 noiembrie. Dacă scenariul se confirmă, ar putea fi cel mai timpuriu eveniment de acest tip înregistrat până acum, cu aproximativ trei săptămâni înaintea precedentului record, potrivit Antena3.
Atât modelul european ECMWF, cât și modelul american GEFS indică o probabilitate ridicată pentru această evoluție. Cu toate acestea, perturbarea ar putea fi temporară, iar circulația atmosferică ar putea începe să se refacă până la jumătatea lunii noiembrie.
Decembrie ar putea aduce temperaturi mai scăzute și ninsori în Europa
Pentru a evalua posibilele consecințe ale acestei perturbări, Severe Weather Europe a analizat mii de simulări climatice și a identificat 21 de situații anterioare în care vortexul polar a fost afectat la începutul lunii noiembrie, în condiții atmosferice asemănătoare celor actuale.
Concluziile indică faptul că o slăbire timpurie a vortexului polar poate favoriza pătrunderea aerului rece în Europa în luna decembrie.
Simulările evidențiază un semnal de temperaturi sub mediile climatologice în cea mai mare parte a continentului. În același timp, anumite regiuni ar putea înregistra precipitații mai abundente sub formă de ninsoare.
Nordul și nord-estul Europei reprezintă principalele excepții de la acest scenariu. În unele configurații atmosferice, asemenea perturbări pot favoriza episoade de frig extrem, comparabile cu cele asociate fenomenului cunoscut sub denumirea de „Bestia din Est”, care poate aduce temperaturi foarte scăzute și ninsori importante în anumite regiuni europene.
Este important de precizat că aceste rezultate nu reprezintă o prognoză certă pentru luna decembrie, ci indică posibile evoluții ale vremii în condițiile unei perturbări timpurii a vortexului polar.
De altfel, estimările extinse pentru sfârșitul lunii noiembrie conturează un scenariu diferit în funcție de regiune: estul Europei ar putea intra într-un proces de răcire, însoțit de un semnal de precipitații sub formă de ninsoare, în timp ce în vestul continentului temperaturile ar putea rămâne peste valorile normale.
Pentru luna ianuarie, simulările analizate indică o posibilă deplasare a zonelor europene în care ar putea predomina temperaturile scăzute. Dacă în decembrie semnalul de răcire apare pe suprafețe extinse ale continentului, în ianuarie acesta s-ar putea concentra mai ales în vestul, nordul și centrul-nordul Europei.
În schimb, în estul continentului ar putea predomina temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă. În privința precipitațiilor, simulările indică posibilitatea unor ninsori mai consistente în vestul, centrul și nord-vestul Europei. Aceste regiuni ar putea fi favorizate de întâlnirea maselor de aer rece cu umezeala transportată dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterană.
Și în acest caz, scenariile reprezintă tendințe rezultate din simulări climatice, nu o prognoză meteorologică sigură pentru ianuarie 2027.
În ceea ce privește România, analiza Severe Weather Europe nu oferă deocamdată o prognoză precisă și nu confirmă că iarna 2026–2027 va fi mai rece sau mai bogată în ninsori decât în mod obișnuit.
O perturbare timpurie a vortexului polar poate crește probabilitatea apariției unor episoade de frig în Europa, însă efectele asupra țării noastre depind de modul în care se va modifica circulația atmosferică în lunile următoare.
Un rol important îl va avea și interacțiunea dintre vortexul polar, fenomenul El Niño și celelalte sisteme atmosferice care influențează vremea la nivel continental.
De asemenea, efectele unei încălziri stratosferice nu se transmit obligatoriu și imediat la nivelul solului. Chiar dacă vortexul polar este puternic perturbat, consecințele pot fi diferite de la o regiune la alta.
Prin urmare, posibilitatea unei ierni cu episoade de ger și ninsori abundente rămâne deschisă, însă este prea devreme pentru a spune dacă România va fi printre țările afectate. Evoluția vremii va putea fi evaluată mai precis pe măsură ce vor apărea noi date și actualizări ale modelelor meteorologice.