Italia se pregătește să introducă o nouă taxă. Ar putea fi plătită și de românii care se întorc acasă

Italia de pregătește să introducă o nouă taxă. Aceasta este cunoscută drept „exit tax” (taxă de ieșire) și ar urma să se aplice persoanelor care își transferă rezidența fiscală în afara Italiei și care îndeplinesc anumite condiții privind perioada de rezidență și valoarea investițiilor deținute.

Italia introduce ”taxa de ieșire”. Cine sunt românii care o vor plăti

Nu doar cetățenii italieni sunt vizați de noua taxă, ci si românii care au locuit și au fost rezidenți fiscal în Italia, iar ulterior decid să se întoarcă în România.

Potrivit informațiilor publicate de Corriere della Sera și preluate de RADOR Radio România, măsura ar urma să se aplice persoanelor care își pierd rezidența fiscală italiană începând cu 1 ianuarie 2027. Deocamdată, noua măsură se află în faza de proiect și poate suferi modificări în timpul dezbaterilor parlamentare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Noua taxă urmărește să permită Italiei să impoziteze câștigurile acumulate din investiții financiare înainte ca un contribuabil să își mute rezidența fiscală într-un alt stat.

Alte articole

Șeful CJ Călărași, cu un CV penal consistent, și-a tras proprietăți de lux în Italia, una rebotezată cu numele său – ”La Gabellina Iliuță”. ”Am fost om de afaceri înainte de a fi om politic”

Șocul trăit de Gabriela Cristea în vacanța de ziua ei. Vedeta și-a găsit casa demolată: „Vai de capul meu”

În cazul persoanelor fizice, proiectul stabilește trei condiții care trebuie îndeplinite simultan:

Persoana să fi avut rezidența fiscală în Italia în cel puțin șase dintre cele zece perioade fiscale anterioare transferului.

Valoarea totală a activelor și drepturilor financiare relevante să fie de minimum 800.000 de euro.

Transferul rezidenței fiscale să determine pierderea dreptului Italiei de a impozita câștigurile respective.

Printre activele vizate se numără participațiile în societăți comerciale și anumite instrumente financiare.

Este important de precizat că pragul de 800.000 de euro se referă la valoarea activelor deținute, nu la profitul obținut din acestea. Astfel, un român care revine în țară după mai mulți ani petrecuți în Italia nu va fi obligat automat să plătească această taxă. Obligația ar putea apărea numai dacă sunt îndeplinite criteriile referitoare la rezidența fiscală, valoarea investițiilor și pierderea dreptului Italiei de impozitare.

De asemenea, banii păstrați în depozite bancare nu intră în categoria activelor descrise de publicația italiană. Prin urmare, economiile acumulate din salarii și păstrate în conturi bancare nu trebuie confundate cu investițiile financiare care ar putea intra sub incidența noii reguli.

Citește și Ce taxe vor crește în Craiova în 2027. Primăria Craiova a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este posibilitatea impozitării câștigurilor latente. Este vorba despre profiturile rezultate din creșterea valorii unor investiții, chiar dacă acestea nu au fost vândute și proprietarul nu a încasat efectiv banii.

Calculul se face prin compararea valorii relevante a activelor la momentul transferului rezidenței fiscale cu valoarea lor fiscală de achiziție. Diferența pozitivă poate reprezenta baza de calcul pentru impozitare.

De exemplu, o persoană care îndeplinește toate condițiile prevăzute în proiect deține un portofoliu de acțiuni cumpărat cu 700.000 de euro. La momentul mutării rezidenței fiscale, investițiile valorează 900.000 de euro.

În acest caz, câștigul nerealizat este de 200.000 de euro. Dacă se aplică o cotă de impozitare de 26% rezultă un impozit de 52.000 de euro, înainte de eventualele ajustări sau mecanisme de amânare a plății.

Potrivit explicațiilor publicate de Corriere della Sera, pentru anumite titluri de stat eligibile este prevăzut un tratament fiscal preferențial, cu o cotă efectivă de 12,5%.

Proiectul prevede că impozitul trebuie achitat, în principiu, în termen de 180 de zile de la data la care pierderea rezidenței fiscale italiene produce efecte.

Italia nu ar fi primul stat care impozitează, în anumite condiții, câștiguri acumulate înaintea mutării rezidenței fiscale. Franța, Norvegia și Canada au deja mecanisme de taxare la plecare.