Motivul pentru care geamurile termopan ține, în general, de diferența dintre temperatura suprafeței sticlei și umiditatea aerului din locuință. Cu toate acestea, nu orice condens are aceeași cauză, iar soluția depinde de locul în care apare umezeală.
Condensul apare în momentul în care vaporii de apă din aer intră în contact cu o suprafață suficient de rece și se transformă în picături de apă. În timpul iernii, sticla ferestrei poate avea o temperatură mai scăzută decât aerul din cameră. Aerul interior conține multă umiditate, pe geam se formează picături sau o peliculă de apă.
Fenomenul este mai vizibil dimineața, după o noapte în care în dormitor au stat mai multe persoane, dar poate apărea și după duș, gătit sau uscarea hainelor în interior. Respirația oamenilor, prepararea alimentelor și folosirea băii produc vapori de apă care trebuie eliminați prin aerisire sau printr-un sistem de ventilație.
Soluția depinde de cauza condensului. În multe locuințe, primele măsuri utile sunt reducerea excesului de umiditate și îmbunătățirea ventilării, fără a renunța la încălzirea adecvată.
1. Aerisește regulat și eficient. Deschiderea ferestrelor pentru perioade scurte, cu schimb rapid de aer, poate ajuta la eliminarea umidității. După duș și în timpul gătitului, folosește ventilatoarele de evacuare, dacă există, și asigură-te că aerul umed poate fi eliminat din încăpere. Dacă ferestrele au fante de ventilare, verifică să nu fie blocate și folosește-le conform instrucțiunilor producătorului.
2. Redu cantitatea de vapori produși în interior. Folosește hota atunci când gătești, acoperă vasele în timpul fierberii și, dacă este posibil, usucă rufele în exterior. Dacă trebuie să le usuci în casă, alege o încăpere bine ventilată. În baie, folosește ventilatorul sau aerisește după duș.
3. Menține o temperatură adecvată și permite aerului să circule. Încălzirea constantă și suficientă poate ajuta la menținerea unor suprafețe mai calde, reducând riscul de condens. Evită să blochezi complet circulația aerului spre ferestre cu perdele foarte groase sau mobilier amplasat lipit de pereții exteriori. Nu există însă o temperatură unică potrivită pentru toate locuințele; contează și izolarea, umiditatea și ventilarea.
4. Măsoară umiditatea din locuință. Un higrometru simplu poate arăta dacă umiditatea relativă rămâne ridicată. Nu există un prag universal care să garanteze absența condensului, deoarece riscul depinde și de temperatura suprafețelor. Ca reper practic, autoritățile canadiene de sănătate recomandă menținerea umidității relative în intervalul 30–50%. Într-o locuință în care apare frecvent condens, măsurarea umidității și a temperaturii poate ajuta la identificarea problemei.
5. Verifică ferestrele dacă umezeala apare între foile de sticlă. Dacă nu poți șterge condensul de pe niciuna dintre suprafețele accesibile, este posibil ca etanșarea vitrajului izolator să fi cedat. În acest caz, aerisirea și dezumidificatorul nu repară defectul. Un specialist poate verifica dacă trebuie înlocuită unitatea de geam sau dacă este necesară o altă intervenție.
6. Cere o evaluare dacă problema persistă. Dacă apar mucegai, pete pe pereți, tencuială deteriorată sau umezeală care nu dispare, cauza poate implica punți termice, izolație deficitară, infiltrații ori probleme ale sistemului de ventilație. Îndepărtarea mucegaiului de la suprafață nu este suficientă dacă sursa umezelii rămâne.