Scandalul ROBOR. Băncile pierd una după alta în instanță, statul încasează miliarde. Cum vor reuși românii să primească banii înapoi

Scandalul ROBOR intră într-o etapă decisivă. Consiliul Concurenței a obținut în prezent deja două hotărâri favorabile în instanță, după ce băncile sancționate au încercat să suspende executarea amenzilor aplicate în iunie 2026.

Primii care au avut de oferit explicații în fața legii au fost reprezentanții CEC Bank. Banca trebuie să achite o amendă de 333 lei milioane de lei. A doua privește o bancă privată, fără o identitate dezvăluită până în prezent.

„Am aflat că am mai câștigat un caz. Am câștigat două din zece. Este o bancă comercială, nu e o bancă de stat. Nu pot să spun care, că s-a cerut secretizarea deciziei. Nici nu se afișează soluțiile pe site. Sunt confidențiale”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la A3.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Liderul Consiliului Concurenței a punctat faptul că băncile nu pot amâna executarea sancțiunilor prin formularea recursurilor.

Alte articole

Consiliul Concurenței a câștigat primul litigiu din seria de procese deschise de cele zece bănci amendate pentru suspendarea aplicării deciziei privind stabilirea ROBOR

Scandalul ROBOR, în instanță. A început seria proceselor prin care băncile contestă amenzile-record dictate de Consiliul Concurenței

„Chiar dacă se va face recursul, băncile care pierd suspendarea vor trebui să pună în executare decizia. Nu trebuie să mai aștepte recursul, care va dura 6 luni – 1 an”.

Citește și: Analiză. Salariile ies din zona secretelor. România întârzie cu legea transparenței salariale, iar angajatorii se apropie de un test dificil. Cine câștigă mai mult în România, de ce și pe ce criterii?

Cum a ajuns ROBOR baza acuzațiilor la nivel național

ROBOR este indicele de referință utilizat la calcularea dobânzilor pentru numeroase credite în lei. Când indicele crește, cresc și ratele împrumutaților cu dobândă variabilă.

În iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat zece instituții bancare: BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Exim Banca Românească, CEC Bank, UniCredit, Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank. Potrivit constatărilor autorității, băncile și-ar fi coordonat comportamentul și ar fi schimbat informații confidențiale în procedura de stabilire a ROBOR.

Iar miza este una foarte mare în acest caz. În cazul familiilor cu împrumuturi pe termen lung, chiar și diferențe aparent mici de dobândă pot însemna mii sau zeci de mii de lei plătiți suplimentar.

Cu toate acestea însă, majorarea ROBOR nu poate fi atribuită automat și integral practicilor sancționate. Inflația, politica monetară și condițiile pieței influențează, la rândul lor, dobânzile. Tocmai de aceea, stabilirea eventualului prejudiciu necesită date, calcule și probe.

Ce solicită FASCIAS privind procesele de public

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția că nouă dintre cele zece bănci sancționate au solicitat judecarea cu ușile închise a proceselor privind suspendarea sancțiunilor. Organizația consideră că publicul are dreptul să cunoască informațiile relevante dintr-un dosar cu asemenea consecințe economice și sociale. FACIAS invocă articolul 127 din Constituția României, potrivit căruia ședințele de judecată sunt publice, cu excepțiile prevăzute de lege.

„Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului a pregătit o serie de demersuri pentru a afla cât au plătit în plus românii la ratele bancare din cauza majorărilor artificiale a indicelui ROBOR și pentru a identifica soluțiile legale prin care aceștia își pot recupera banii. În timp ce băncile încearcă acum să obțină în ședințe de judecată cu ușile închise suspendarea sancțiunilor aplicate de către Consiliul Concurenței, cetățenii care au suportat ani la rând rate majorate artificial rămân cu paguba.

Timp de opt ani, între 2018 și 2026, sute de mii de familii din România au fost mințite că explozia ratelor bancare este rezultatul inevitabil al pieței și al inflației. În realitate, conform constatărilor oficiale ale Consiliului Concurenței din iunie 2026, zece bănci — BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Exim Banca Românească, CEC Bank, UniCredit, Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank — și-au coordonat comportamentul și au făcut schimb de informații confidențiale exact în etapa de stabilire a indicelui ROBOR. În timp ce românii au sărăcit, fiind forțați să achite dobânzi umflate artificial, băncile au raportat profituri istorice pe seama unor costuri manipulate.

Mai mult, amenzile de 3,73 miliarde de lei aplicate de Consiliul Concurenței intră integral în bugetul statului, fără ca vreun leu să ajungă înapoi la oamenii care au plătit efectiv aceste sume din propriul buzunar. În loc să își asume răspunderea în fața clienților, nouă dintre cele zece bănci sancționate au cerut Curții de Apel București ca procesele prin care încearcă să suspende decizia de sancționare să se judece în secret, fără accesul publicului și al presei.

În fața acestei nou abuz de a ascunde adevărul, FACIAS intervine în apărarea milioanelor de români care au suportat creșterea ratelor bancare și care au dreptul să afle cum a fost influențat indicele ROBOR. În acest sens, FACIAS va apăra drepturile cetățenilor de a fi informați în dosarele deschise de bănci la Curtea de Apel București, solicitând judecătorilor să respingă cererile de desfășurare a ședințelor cu ușile închise. În baza articolului 127 din Constituția României, care garantează publicitatea dezbaterilor judiciare, FACIAS cere asigurarea unei transparențe totale”, a transmis FACIAS prin intermediul unui comunicat.

Ce spune legea și cum își pot recupera românii banii

Legea concurenței nr. 21/1996 interzice înțelegerile și practicile concertate care restrâng sau denaturează concurența. De asemenea, articolul 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene interzice practicile anticoncurențiale care afectează comerțul dintre statele membre.

În privința despăgubirilor, Directiva europeană 2014/104/UE, transpusă în România prin OUG nr. 39/2017, reglementează acțiunile în repararea prejudiciilor cauzate prin încălcarea legislației concurenței.

În acest sens, există un cadru juridic prin care persoanele prejudiciate pot solicita despăgubiri. Dar sancționarea unei bănci nu înseamnă automat că fiecare client primește bani. Trebuie stabilite prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul sumelor datorate. FACIAS pregătește demersuri pentru identificarea soluțiilor legale prin care cetățenii afectați să își poată recupera banii.

Statul încasează banii, dar păgubiții sunt plătitorii de rate. Dreptatea nu se măsoară în amenzi

Marea contradicție în scandalul ROBOR apare fix în momentul în care statul român confirmă că va încasa banii de la bănci, însă cei păgubiți sunt, de fapt, românii care au plătit ani la rând rate mai mari decât limita legală.

Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței totalizează aproximativ 3,73 miliarde de lei. Sumele încasate din sancțiuni ajung la bugetul statului, nu direct în conturile clienților. Prin urmare, chiar dacă sancțiunile vor fi menținute definitiv, românii care consideră că au plătit dobânzi artificial majorate vor trebui să își valorifice separat drepturile.

Așadar, de ce trebuie statul să fie primul beneficiar al sancțiunilor, în timp ce persoanele potențial prejudiciate sunt obligate să parcurgă proceduri judiciare costisitoare.  Mai departe, scandalul ROBOR nu aduce în atenția românilor doar băncile, dobânzile și indicatorii financiari, fiind vorba despre încrederea cetățenilor români într-un sistem care ar trebui să funcționeze după reguli corecte și transparente. Victoria în cazul actual va putea fi a românilor, nu a statului, doar în momentul în care cei prejudiciați își vor primi banii înapoi.

Citește și: Calcule. Lei sau euro? Unde merită să-ți ții economiile în 2026 și cum poți pierde bani chiar dacă primești dobândă de la bancă