Ce se întâmplă cu buletinele românilor, în contextul comasărilor din România. Ce faci dacă dispare comuna în care locuiești

Europarlamentarul Dragoș Benea a explicat că locuitorii vizații de comasarea comunelor ar putea să-și înlocuiască gratuit documentele, fără să achite personal cheltuielile care apar în urma modificărilor administrative ale localității în care trăiesc.

„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul”, a declarat coordonatorul grupului de lucru. Formularea descrie soluția luată în considerare pentru proiect.

Benea a făcut o distincție între sate și comune atuncu când a explicat posibilele consecințele ale reorganizării. Potrivit acestuia, denumirile satelor nu s-ar schimba, dar unele comune ar putea primi alte denumiri sau ar putea fi comasate în cadrul viitoarei reforme.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da”, a precizat europarlamentarul.

Alte articole

PSD vrea să folosească inteligenţa artificială pentru a decide criteriile după care vor fi comasate localităţile: „Nu trebuie luat criteriul populaţiei ca fiind singurul valabil”

Ilie Bolojan a vorbit despre comasarea comunelor. Premierul vrea primării de sector în ţară

Citește și: Cât costă să locuiești într-o garsonieră în București. Cât plătește lunar un student pentru chirie și utilități

Criterii propuse pentru reorganizarea administrativă

PSD propune evaluarea unităților administrativ-teritoriale prin șase criterii. Acestea sunt populația și evoluția demografică, situația economică a primăriilor, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică locală.

Evaluarea include și investițiile realizate. Astfel, discuția despre reorganizare nu se limitează la numărul de locuitori, ci cuprinde și situația economică și capacitatea administrativă.

Accesul la școli, unități medicale, transport și utilități figurează, de asemenea, printre aspectele analizate. Pe baza rezultatelor, grupul de lucru urmărește să distingă între localitățile care pot funcționa în organizarea actuală și cele pentru care ar putea fi necesară reorganizarea administrativă.

Citește și: Brașovul caută mii de muncitori asiatici. Sute de firme au solicitat peste 5.000 de angajați străini în prima jumătate a acesui an

Potrivit datelor prezentate de Benea, România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Tot el a indicat aproximativ 1.100 de unități cu cel mult 3.000 de locuitori. Aceste valori au fost invocate în cadrul argumentației pentru evaluarea administrațiilor locale.

Situația descrisă nu privește numai comunele. Europarlamentarul a afirmat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, potrivit explicațiilor sale, ele continuă să funcționeze cu structuri administrative corespunzătoare statutului de oraș, aspect inclus în discuția privind reforma.