Cum au luat supermarketurile „ţeapă” cu casele de marcat automate. De ce tot mai mulţi comercianți revin la casieri

După investiții importante în această casele de marcat automate, unii retaileri constată însă că economiile obținute nu sunt atât de mari pe cât anticipau. Un studiu realizat în Marea Britanie arată că introducerea sistemelor self-checkout poate fi însoțită de o creștere semnificativă a pierderilor de inventar. În același timp, experiența unor mari retaileri din Statele Unite demonstrează că automatizarea nu reprezintă întotdeauna cea mai eficientă soluție, scrie Adevărul.

Pierderile cresc, iar unii retaileri renunță la casele automate

Un studiu publicat în iunie 2026 de Universitatea din Leicester, din Marea Britanie, în colaborare cu organizația ECR Retail Loss, arată că pierderile de inventar au crescut, în medie, cu 22% în primul an după introducerea caselor de marcat automate. Cercetarea a analizat informații furnizate de 39 de retaileri, ale căror afaceri însumează o cifră de afaceri anuală de aproximativ un trilion de euro. Raportul mai arată că magazinele care utilizează sisteme self-checkout înregistrează, în medie, pierderi de inventar cu 33% mai mari decât unitățile comparabile care nu folosesc această tehnologie.

Problemele nu sunt cauzate exclusiv de furturi. Produsele omise la scanare, identificarea greșită a articolelor și erorile de utilizare contribuie, de asemenea, la creșterea pierderilor. Potrivit studiului, între 1% și 4,8% dintre tranzacțiile realizate la casele automate includ produse care nu au fost scanate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un alt semnal vine din Statele Unite, unde utilizarea caselor de marcat automate a scăzut în rândul micilor comercianți chestionați de compania americană Toast. Un sondaj realizat de compania Toast și publicat în septembrie 2026 arată că 36% dintre cei 340 de reprezentanți ai micilor comercianți intervievați folosesc sisteme self-checkout, comparativ cu 43% în anul precedent.

Alte articole

Tot mai mulți retailerii renunță la „self-checkout” și revin la casieri 

Dispar casele de marcat din magazine? Ce vrea să pună guvernul în locul acestora. UPDATE: Poziţia AMEF

Citeşte şi: Detaliul decisiv care decide momentul în care intră pensiile pe card. Nu toți pensionarii primesc banii la fel

De ce economiile obținute prin automatizare nu se transformă întotdeauna în profit

Reducerea numărului de angajați necesari la casele de marcat nu înseamnă automat creșterea profitabilității. Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing, susţine că evaluarea unei asemenea investiții trebuie să ia în calcul toate costurile implicate.

„Există o diferență fundamentală între reducerea costului unei operațiuni și îmbunătățirea profitabilității întregului business”, a explicat specialistul.

Pe lângă achiziția echipamentelor, retailerii trebuie să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestora, supravegherea terminalelor și intervenția angajaților atunci când apar erori. În plus, automatizarea nu elimină complet necesarul de personal, ci schimbă modul în care este distribuită munca: „Automatizarea nu elimină neapărat munca, ci o redistribuie. O parte este transferată consumatorului, care devine propriul casier. Alta rămâne în sarcina angajaților, care trebuie să supravegheze simultan mai multe terminale și să rezolve excepțiile”.

Ce au subestimat managerii supermarketurilor

Potrivit specialistului, unele investiții în automatizare sunt influențate de optimismul excesiv al conducerii, de tendința de a copia strategiile concurenților sau de dorința managerilor de a găsi argumente care să le confirme deciziile inițiale: „Automatizarea este un instrument, nu un obiectiv de business în sine”. O altă greșeală apare atunci când retailerii continuă să investească într-o tehnologie doar pentru că au cheltuit deja sume importante pentru implementarea ei, chiar dacă rezultatele nu justifică menținerea sistemului.

De ce cumpărătorii preferă uneori casele tradiționale

Dincolo de costuri și pierderile de inventar, retailerii trebuie să țină cont și de comportamentul consumatorilor. Unele cercetări arată că interacțiunea cu un casier poate contribui la fidelizarea clienților.  O cercetare realizată de Universitatea Drexel din Philadelphia, Statele Unite, și publicată în ianuarie 2024 în revista științifică Journal of Business Research, arată că utilizarea caselor de marcat tradiționale poate contribui la fidelizarea clienților. În urma a cinci experimente, cercetătorii au constatat că persoanele care își achită cumpărăturile la o casă tradițională manifestă o disponibilitate mai mare de a reveni în același magazin decât cele care folosesc sistemele self-checkout.

Citeşte şi: Ce taxă trebuie să plătească toți proprietarii care au chiriași în 2026. Procedura pe care trebuie să o facă la ANAF

Target a limitat casele automate la zece produse. Ce rezultate a obținut

Un alt exemplu vine de la retailerul american Target, care a ales să adapteze utilizarea caselor automate în funcție de dimensiunea cumpărăturilor. În martie 2024, compania a introdus în majoritatea celor aproximativ 2.000 de magazine din Statele Unite o limită de zece produse pentru utilizarea sistemelor self-checkout. În paralel, a crescut disponibilitatea caselor tradiționale, deservite de angajați, pentru persoanele cu coșuri mai mari sau care preferă asistența unui casier. Datele publicate de Target în mai 2025 indică rezultate pozitive. Timpul total de procesare a tranzacțiilor s-a redus cu aproape 8%, fiind luate în calcul atât casele automate, cât și cele tradiționale.

Vor reveni casierii și în supermarketurile din România?

Claudia Badea, owner al „Cărți, Dulciuri și Flori”, cu 21 de ani de experiență în funcții manageriale, de la director de hipermarket la membru în boardul unei mari rețele de hipermarketuri din România, consideră că schimbarea reflectă și o nevoie a consumatorilor. consideră că unele lanțuri comerciale au introdus sistemele automate înainte ca tehnologia să fie suficient de bine testată, în timp ce altele au investit în soluții mai performante, reușind să reducă o parte dintre probleme.

„Cred că soluția nu este să alegem între tehnologie și om, ci să găsim echilibrul dintre ele. Automatizarea poate aduce eficiență, rapiditate și confort, dar nu poate înlocui în totalitate valoarea unei interacțiuni umane autentice”, afirmă Claudia Badea.