Analiză. Salariul minim de 5.000 de lei, pe masa Guvernului. Miza anului 2027 – mai mulți bani pentru angajați sau încă un an în care scumpirile înghit salariile?

Discuția apare într-un context în care inflația a erodat puterea de cumpărare, iar milioane de români sunt afectați direct sau indirect de nivelul salariului minim. O majorare la 5.000 de lei brut ar putea aduce un venit net de aproximativ 2.981 de lei, față de circa 2.699 de lei în prezent, potrivit unui scenariu de calcul prezentat de Euronews România. Diferența ar fi de 282 de lei lunar, adică 3.384 de lei într-un an.

Numai că această creștere nu este garantată. Nivelul de 5.000 de lei reprezintă o solicitare sindicală, nu o decizie adoptată de Executiv. Mai mult, există propuneri intermediare, inclusiv un salariu minim brut de 4.652 de lei, susținut de Blocul Național Sindical, în timp ce o parte a patronatelor solicită înghețarea salariului la nivelul actual.

Vezi și: EXCLUSIV Câți bani ar trebui să aibă românii puși deoparte pentru zile negre. Economistul Adrian Negrescu anunță ce ar putea urma în 2027: „Prețurile nu vor coborî, ci doar vor crește mai încet”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cât este salariul minim acum și cât ar putea ajunge în 2027. Legea nu promite majorări

În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.325 de lei lunar, nivel aplicabil de la 1 iulie 2026, în baza Hotărârii Guvernului nr. 146/2026. Anterior, salariul minim era de 4.050 de lei brut. O creștere la 5.000 de lei ar însemna o majorare de 675 de lei brut, respectiv aproximativ 15,6%. Nu toată această sumă s-ar regăsi însă în buzunarele angajaților, deoarece salariul brut este supus contribuțiilor sociale și impozitului pe venit.

Alte articole

Vești bune pentru milioane de români. Bani mai mulţi pe card de la 1 ianuarie 2025

Dincolo de procente, diferența dintre brut și net rămâne una dintre problemele centrale ale dezbaterii. Pentru angajat, o majorare salarială contează prin suma care ajunge efectiv în cont. Pentru angajator, contează costul total al muncii, inclusiv contribuțiile datorate de firmă. Mai departe, pentru stat, orice majorare a salariului minim poate însemna încasări suplimentare din taxe și contribuții, dar și presiuni asupra cheltuielilor salariale și asupra mediului economic.

Salariul minim nu este stabilit exclusiv prin negocieri politice. Există un cadru legislativ care obligă autoritățile să analizeze periodic nivelul acestuia și să țină cont de indicatorii economici.

Articolul 164 din Codul muncii reglementează stabilirea salariului minim brut garantat în plată, iar mecanismul național trebuie să țină seama de criteriile privind adecvarea salariului minim, inclusiv de evoluția salariilor și de situația economică. La nivel european, Directiva (UE) 2022/2041 urmărește asigurarea unor salarii minime adecvate și consolidarea negocierilor colective. Printre valorile de referință utilizate pentru evaluarea adecvării se numără 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median brut.

Ce propun sindicatele: de la 4.583 la 5.000 de lei brut

În dezbaterea publică au apărut mai multe variante de majorare. Solicitarea de 5.000 de lei brut reprezintă scenariul maximal susținut în discuțiile sindicale, dar nu este singura propunere.

Blocul Național Sindical a prezentat, la începutul lunii noiembrie, un studiu privind adecvarea salariului minim, în care propune un nivel de 4.652 de lei brut pentru 2027. Argumentul principal este necesitatea recuperării puterii de cumpărare pierdute în perioada de înghețare a salariului minim.

BNS a analizat și alte variante, inclusiv aplicarea formulei bazate pe inflație și productivitate, care ar conduce la 4.583 de lei, respectiv raportarea salariului minim la câștigul salarial mediu brut.

Organizația atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător: aproximativ 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă cel mult 5% peste salariul minim, potrivit propriului studiu. Cu alte cuvinte, problema salariilor mici nu îi privește doar pe cei încadrați exact la nivelul minim legal.

Majorarea salariului minim, dezbatere generală pe scena politică

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat pe 2 noiembrie că formațiunea susține, în principiu, creșterea salariului minim, dar discuția privind nivelul concret trebuie purtată în contextul pregătirii bugetului pentru anul 2027.

„Trebuie discutat așa cum am spus în cazul pensiilor. Să discutăm aplicat atunci când vom avea buget. Vom discuta la sfârșitul lunii noiembrie, început de decembrie (…) În ședința de guvern, premierul le-a cerut miniștrilor să trimită tot ceea ce ține de cheltuielile și de sumele care sunt necesare, pe de-o parte, pentru funcționare până la sfârșitul anului, pe de altă parte, facturi, investiții, lucruri care n-au fost prinse în buget (…) O să facem această discuție detaliată, susținem de principiu această creștere, dar discuția detaliată va veni la buget”, a explicat liderul PSD.

Mesajul politic este, așadar, favorabil majorării, dar fără asumarea unui prag concret de 5.000 de lei. Liderul PSD condiționează stabilirea sumei de datele economice și de negocierile bugetare.

De partea cealaltă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că solicitările sindicatelor sunt justificate, în contextul scăderii puterii de cumpărare și al dificultăților economice din ultimele luni.

Nazare a avertizat însă că o creștere salarială trebuie analizată și prin prisma competitivității economiei românești, astfel încât măsurile de protejare a veniturilor să nu afecteze activitatea companiilor.

Și Florin Manole a dezbătut subiectul. Ministrul Muncii a susținut necesitatea creșterii veniturilor și a amintit propria experiență de angajat plătit cu salariul minim. Totodată, a arătat că trebuie analizate toate variantele care pot conduce la un venit net mai mare, inclusiv reducerea taxării muncii, propusă de IMM România.

„Eu sunt un om care a început lucrând pe salariul minim în București și știu ce înseamnă asta. Cred că avem nevoie de creșteri. Decizia va aparține Consiliului Național Tripartit, dar acolo vreau să semnalez că IMM România a venit cu propunerea scăderii taxării pe muncă. Ar putea fi o opțiune. Trebuie să avem discuții despre toate variantele care duc la un salariat care are un net mai mare, pentru că, până la urmă, a munci și a fi sărac nu ar trebui să se întâmple nici în România, nici în Europa. Suntem țara din Europa cu cel mai mare risc de sărăcie pentru cei care lucrează”, a declarat Florin Manole.

Premierul Luca Niculescu: decizia va veni după negocierile cu sindicatele și patronatele

Premierul Luca Niculescu a declarat pe 5 noiembrie că Executivul va lua o decizie după consultările din Consiliul Național Tripartit și după definitivarea datelor fiscal-bugetare.

Premierul a precizat că discuțiile cu sindicatele au început, însă Guvernul nu are încă toate informațiile necesare pentru a garanta o anumită majorare.

Prin urmare, nici la nivelul conducerii Executivului nu există, deocamdată, o confirmare oficială a pragului de 5.000 de lei, însă românii încă mai speră la un anunț clar în acesn sens.

Patronatele se opun creșterii. Firmele avertizează că nu mai pot suporta costuri suplimentare

De cealaltă parte a mesei negocierilor, organizațiile patronale susțin că o majorare a salariului minim ar putea afecta companiile, în special întreprinderile mici și mijlocii.

Președintele IMM România, Florin Jianu, a cerut menținerea salariului minim la 4.325 de lei și în anul 2027, argumentând că economia nu traversează o perioadă de creștere care să permită noi presiuni asupra costurilor salariale.

Patronatele invocă riscul reducerii angajărilor, al creșterii prețurilor și al dificultăților suplimentare pentru firmele cu marje mici de profit.

„Vom solicita ferm, clar, menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2027, pentru că nu e posibilă această scădere. Ne comportăm ca și cum suntem într-o economie în creștere”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.

Acesta consideră că majorarea salariului minim în actualul context economic ar putea agrava situația companiilor.

„O creștere a salariului minim pe economie în acest moment va însemna o adâncire, de fapt, a crizei”, a avertizat Florin Jianu.

Totuși, IMM România a adus în discuție și o posibilă soluție alternativă: reducerea taxelor aplicate salariului minim, astfel încât angajații să primească mai mulți bani net fără ca povara financiară asupra companiilor să crească în aceeași măsură.

România ocupă locul 20 din 22 de state membre în clasamentul salariilor minime

Potrivit datelor prezentate de BNS, unul din patru salariați continuă să câștige în jurul salariului minim, în timp ce aproximativ 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă, reprezentând circa o treime din total, au venituri cu cel mult 5% peste acest nivel. Situația este practic neschimbată față de 2024, ceea ce indică o concentrare persistentă a veniturilor în zona salariului minim.

„Nici comparația europeană nu este încurajatoare. România ocupă locul 20 din 22 de state membre în clasamentul salariilor minime, cu un nivel de 825 de euro în semestrul al doilea din 2026. În același timp, Bulgaria recuperează rapid diferența, potrivit datelor prezentate în cadrul dezbaterii.

Reprezentanții BNS consideră că transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 în legislația națională nu a produs, de una singură, schimbările necesare. Problema rămâne distribuția dezechilibrată a veniturilor, în condițiile în care o parte importantă a salariaților continuă să se afle foarte aproape de pragul minim de remunerare.

Pentru 2027, BNS propune un salariu minim brut de 4.652 de lei, fundamentat pe un mecanism de calcul care să respecte patru principii: fără înghețări salariale, fără „zid fiscal”, raportare la coșul minim de consum oficial și negociere colectivă reală”, a transmis BNS.

Când se va decide salariul minim pentru 2027

Guvernul urmează să discute propunerile în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, după analizarea indicatorilor economici și a impactului bugetar.

Pe masa negocierilor se află atât nivelul salariului minim brut, cât și tratamentul fiscal aplicabil acestuia. Data intrării în vigoare și suma finală vor trebui stabilite prin act normativ. Până la adoptarea și publicarea unei hotărâri a Guvernului, salariul minim de 5.000 de lei rămâne un scenariu, nu un drept salarial deja câștigat.

O reală miză a negocierilor este dată de faptul că în România, un salariu mai mare nu înseamnă un trai mai bun. Asta pentru că de fiecare dată când salariul a crescut, au crescut și taxele, s-au majorat și prețurile pentru facturi, alimente, medicamente, carburanți etc.

Un salariu minim brut de 5.000 de lei ar reprezenta, fără îndoială, o creștere nominală importantă. Dar pentru un angajat care plătește chirie, utilități, transport și alimente, întrebarea esențială nu este cât crește salariul pe hârtie, ci ce poate cumpăra cu banii primiți.

Dacă prețurile continuă să crească, o parte din majorarea salarială poate fi absorbită rapid de cheltuielile zilnice. În același timp, înghețarea salariului minim într-o perioadă de inflație înseamnă diminuarea puterii reale de cumpărare. De aceea, discuția nu ar trebui redusă la o confruntare între sindicate care cer bani și patronate care refuză majorarea.

Vezi și: Scandalul ROBOR. Băncile pierd una după alta în instanță, statul încasează miliarde. Cum vor reuși românii să primească banii înapoi