Drogurile și etnobotanicele apar printre substanțele semnalate în școlile din județul Suceava, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Județean al Elevilor. La întrebarea privind substanțele și obiectele interzise deținute de ei sau de colegii lor, 5,5% dintre respondenți au indicat droguri, iar 4,9% au menționat etnobotanice. Datele provin din răspunsurile a peste 2.400 de elevi, majoritatea liceeni, și se referă la anul școlar 2024–2025.
În acest context, campania națională antidrog „Conștient, nu dependent”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a ajuns pe 10 noiembrie la Suceava, unde expertul antidrog Cătălin Țone a susținut întâlniri dedicate adolescenților și adulților.
Sondajul local arată că drogurile nu sunt singurele substanțe semnalate în mediul școlar. Jumătate dintre elevii chestionați, respectiv 50,1%, au indicat țigările, inclusiv cele electronice, iar 11,9% au menționat băuturile alcoolice.
Rezultatele nu reprezintă o măsurare a consumului efectiv de droguri și nici nu pot fi extrapolate automat la toți elevii județului. Ele arată însă că substanțele interzise sunt prezente în experiențele relatate de adolescenții care au răspuns la chestionar.
Una dintre dificultățile prevenirii consumului este felul în care tinerii ajung să perceapă riscul. Într-un grup de prieteni, o propunere de a încerca o substanță poate fi însoțită de asigurări că nu se va întâmpla nimic grav. Pentru un adolescent care își dorește să fie acceptat, refuzul poate deveni dificil.

Aceste situații s-au aflat printre temele întâlnirii organizate pentru elevi, în Aula Liceului cu Program Sportiv din Suceava. Cătălin Țone a abordat riscurile consumului de droguri, influența anturajului și informațiile greșite care pot determina adolescenții să subestimeze pericolul.
Discuțiile despre prevenție au vizat și adulții. Părinții și profesorii se confruntă adesea cu dificultatea de a recunoaște momentul în care un adolescent este expus unei situații de risc, mai ales dacă acesta evită să vorbească despre problemele sale.
O schimbare de comportament sau retragerea din relațiile obișnuite nu reprezintă, în sine, dovada consumului de droguri. Pot fi însă motive pentru ca adulții să acorde mai multă atenție stării emoționale a copilului și să încerce să afle ce îl preocupă.
Importanța prevenției este confirmată și de cercetările naționale. Potrivit studiului european ESPAD 2024, aproximativ 6% dintre adolescenții români de 15–16 ani au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită. În același studiu, 14% considerau că marijuana sau hașișul pot fi obținute destul de ușor ori foarte ușor.
Întâlnirile de la Suceava continuă seria activităților desfășurate de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României prin campania „Conștient, nu dependent”. În paralel, proiectul național „Ora de dirigenție – un an întreg pentru prevenție” urmărește să aducă în școli discuții despre consumul de droguri, presiunea anturajului și modalitățile prin care elevii pot cere ajutor.