România amână cu doi ani punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Noile termene anunţate de Ministerul Energiei

Noile date sunt estimative, iar respectarea lor depinde de finalizarea lucrărilor preliminare, obținerea autorizațiilor și asigurarea finanțării. Ministerul Energiei propune, în paralel, declararea investiției drept proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice, pentru simplificarea unor proceduri administrative care ar putea întârzia construcția.

Lucrările preliminare ar putea dura până la 30 de luni

Prima etapă a proiectului, desfășurată între 2021 și 2024, a fost finalizată și a inclus reevaluarea structurilor civile existente, precum și reoperaționalizarea EnergoNuclear, companie de proiect deținută integral de Nuclearelectrica.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

A doua etapă, începută în noiembrie 2024, are o durată estimată între 24 și 30 de luni, potrivit documentului prezentat de Adevărul Financiar. Aceasta presupune activități de inginerie, identificarea furnizorilor, structurarea finanțării și pregătirea documentației necesare obținerii autorizației de securitate nucleară pentru construcție.

Alte articole

Schimbare la conducerea Centralei Cernavodă, după incidentul care a dus la oprirea Unităţii 1. Explicaţiile şefului Nuclearelectrica

Unitatea 1 de la Cernavodă va fi reconectată vineri la Sistemul Energetic Național – Nuclearelectrica

La finalul acestei perioade, autoritățile vor reevalua fezabilitatea investiției pe baza indicatorilor tehnico-economici actualizați.

Ulterior, după adoptarea deciziei finale de investiție, ar putea începe lucrările propriu-zise de construcție și montaj, inclusiv operațiunile de punere în funcțiune. Această etapă este estimată la 69-78 de luni.

Ministerul Energiei vrea simplificarea procedurilor administrative

Documentul identifică mai multe obstacole legislative care pot provoca întârzieri și cheltuieli suplimentare.

Printre acestea se numără necesitatea efectuării unor foraje pe terenuri aparținând mai multor proprietari și utilizarea unor suprafețe din fondul forestier, inclusiv a unor terenuri administrate de Romsilva.

Declararea proiectului ca investiție de interes național și utilitate publică ar permite simplificarea procedurilor, aplicarea legislației privind exproprierile și acordarea unor facilități fiscale.

Această măsură nu ar elimina însă obligația obținerii avizelor și autorizațiilor necesare.

Finanțarea reactoarelor nu este încă asigurată integral

Ministerul Energiei menționează existența unor discuții preliminare cu agențiile de credit la export Export Development Canada, US EXIM și SACE.

Aceste instituții ar putea susține finanțări de până la 85% din valoarea eligibilă a contractelor. Restul de aproximativ 15%, TVA-ul și alte cheltuieli ar urma să fie acoperite prin împrumuturi bancare, structurate și sindicalizate de J.P. Morgan.

Angajamentele financiare definitive depind însă de procedurile de analiză și aprobare ale instituțiilor implicate.

Potrivit documentului, obținerea finanțării este dificilă fără garanții guvernamentale pentru principalele riscuri ale investiției. Statul român și-a asumat deja sprijinirea proiectului prin Legea nr. 74/2023, inclusiv prin garanții și mecanismul contractelor pentru diferență.

Cele două reactoare ar putea produce 11 TWh anual

Unitățile 3 și 4 vor utiliza tehnologia CANDU 6 și ar urma să aibă fiecare o putere instalată brută de aproximativ 724 MW.

După intrarea în exploatare, producția anuală cumulată este estimată la 11 TWh.

Ministerul Energiei consideră că noile capacități vor contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, asigurând producție constantă de electricitate, indiferent de condițiile meteorologice.

Totodată, investiția ar urma să reducă dependența României de importurile de energie în perioadele de consum ridicat.

Citeşte şi: Preț carburanți 12 noiembrie 2026. Veste bună pentru șoferi, cât costă benzina și motorina joi